Parohia: Bârsa

Hramul: Buna -Vestire

Protopopiatul: Sebiș

Preot paroh: Ivănuț Iulian

Data şi locul naşterii:

Domiciliu: Bârsa

Studii: Facultatea de Teologie Ortodoxă Arad

Adresă de contact: Tel 0749.223120

Număr de credincioşi: 700 credincioși

Istoricul Bisericii:

Prima biserică ortodoxă din Bârsa, consemnată documentar înainte de anul 1720, s-a aflat pe vechea vatră a satului, în locul numit mai târziu Gunoişte, inundat deseori de Crişul Alb, ce ieşea din matcă.

Biserica cu hramul „Bunavestire” a fost vândută localităţii Minead, după mutarea satului, în anul 1740, pe Dealul Crişului, în noua vatră. În locul ei s-a construit aici o altă biserică de lemn, mai mare.

În conscripţia bisericilor din anul 1755, întocmită de episcopul Aradului Sinesie Jivanovici, biserica figura ca foarte degradată. Satul avea 25 de case iar preot era Ioan Popovici.

În anul 1812 s-a pus temelia pentru o nouă biserică. Învăţătorul Iosif Ţiucra notează în cronica sa că, biserica s-a terminat şi a fost sfinţită la 6 decembrie 1823. Tot în acest an a fost demolată vechea biserică din lemn. Pisania bisericii menționează că aceasta s-a zidit de către obștea credincioșilor din localitate.

În anul 1836 domnul de pământ Gheorghe Takacs a plătit zugrăvirea bisericii şi a cumpărat policandrele. În 1846 s-a pus tablă pe turnul bisericii.

În anul 1906 s-au făcut reparaţii importante la biserică, s-a pus din nou crucea pe turn după care, în noiembrie 1906 a fost sfinţită.

În anul 1979 biserica a fost din nou sfințită ca urmare a reparațiilor capitale în vederea pictării în frescă de către soții Căzila Victoria și Ioan din Sibiu, când preot paroh era Pr. Simion Belean. Sfințirea bisericii s-a făcut de către episcopul Aradului și Hunedoarei – Visarion Aștileanu.

Printre obiectele de cult şi cărţi de cult, cumpărate de bârsani încă pentru biserica din secolul al XVIII-lea se numără: Cazania lui Varlaam (Iaşi 1643); Penticostar (Blaj,1768); Triod, (Blaj,1771);12 Mineie, (Buda, 1804-1805); Petru Maior, Propovedanii la îngroparea oamenilor morţi, (Buda, 1809); Petru Maior, Predici sau învăţături la toate duminicile şi sărbătorile anului, vol.I-III, (Buda,1810-1811); Constantin Diaconovici Loga, Tâlcuirea evangheliilor, (Buda, 1835); Ioan Popp, Învăţături morale,Buda,1847; Sigismund Victor Pop,Cuvântări bisericeşti, Pesta, 1847

Primul preot consemnat în Bârsa a fost Petru Dimitrescu originar din Ţara Românească (părţile Giurgiului) care în 1718 era preot în Lunca Vaşcăului, însoţit de fiul său George. Datorită ciumei care făcea ravagii, Petru Dimitrescu s-a mutat pe rând la Dezna, Sebiş, Prunişor, Bârsa, Aldeşti şi Hodiş. La Bârsa a primit un loc de casă pe „Dâmbuşor”. În 1721 îşi i-a după soţie numele de Ţiucra. Din Bârsa s-a mutat la Aldeşti, iar pe fiul său George l-a trimis la Bucureşti să devină preot.

Giorge Ţiucra la început a fost ipodiacon apoi diacon după care, hirotonit, la înlocuit pe tatăl său- Petru la parohie, în anul 1745 la Aldeşti apoi la Bârsa.

Dintre preoții care au urmat amintim pe preoții: Onu (1746); Ioan Popovici (1755-1767), Petru Popovici (1767); Gavrilă Ţiucra, fiul lui Gheorghe Ţiucra; Giorgiu Ţiucra – tatăl învăţătorului Iosif Ţiucra, autorul manuscrisului “Mărturia Tempului până la finea anului 1874 …”; Simion Ţiucra zis şi Popa Sima, 1790-1834; Teodor Avram zis Popa Teodoru (1838); Eftimiu Novacu (1838-1840); Ioanu Feier 1840-1857, născut în Bârsa în 1811 și absolvent al Şcolii Clericale din Arad, hirotonit de episcopul Gherasim Raţ în 1840; Petru Ţiucra zis şi Popovici, absolvent al Școlii Clericale din Arad care la 15 august 1835 a fost sfinţit preot la Bârsa.

Acesuia i-a urmat Ioan Ţiucra, originar din Bârsa și absolvent al Școlii Clericale din Arad în 1850.

Zaharia Halic, (n. 12.04.1859-d. 24.09.1901) absolvent al Institutului Teologic Ortodox Român Arad. A fost un important militant, patriot pentru cauza românească subjugată de interesele străine asupra spiritului şi conştiinţei româneşti transilvane. Preotul Halic a contribuit la stimularea unanimă, patriotică, a lumii satului Bârsa, devenind unul dintre spiritele înălţătoare ale încrederii în libertatea, unitatea şi valoarea sufletului românesc.

El este tatăl doctorului Aurel Halic născut la Bârsa în 07.08.1859 și Absolvent al Facultăţii de Medicină din Budapesta; stabilit la Lipova ca medic de plasă se remarcă printr – o activitate umanistă, românească. Delegat la Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918. Înmormântat în curtea bisericii din Bârsa.

Avesalon Ţiucra (n. 22.06.1867-d. 23.04.1923) preot la Bârsa între 1889-1900 după care se stabileşte la Bârzava şi de aici pleacă la Alioși în sudul Mureşului, unde este şi înmormântat. A fost tatăl patriotului Petru Ţiucra-Pribeagul, autorul unei valoroase monografii a localităţii Nădlac, apărută în 1936 cu o prefaţă semnată de însuşi marele istoric Nicolae Iorga.

Au urmat Ambrosiu Papp, sfinţit preot la Bârsa în 10 decembrie 1901, Nicolae Costa (iunie 1901-1905) și Ioan Popovici.

Acesta din urmă, vine în februarie 1902 de la Hodiş până în 1921 când pleacă din nou la Hodiş. În ochii autorităţilor maghiare era privit ca un luptător pentru drepturile românilor ardeleni, situaţie ce determină internarea lui în 1916 în lagărul de la Sopron-Ungaria, după ce fusese închis la Seghedin. Este foarte activ în evenimentele din toamna anului 1918 şi primăvara anului 1919, când împreună cu patriotul din Bârsa Petru Luştea, la îndemnul căpitanului Barbu, mobilizează locuitorii din Bârsa şi Aldeşti pentru organizarea unor rezistenţe în faţa trupelor maghiare a statului comunist ungar condus de Béla Kun. Vor demonta şinele de cale ferată pentru a împiedeca înaintarea armatei maghiare spre Hălmagiu.

Urmează preoții Miron Grecu, (09.09.1907-1932), Coriolan Tarla (1925-1957) din Slatina de Criş-Dezna și absolvent al Şcolii Normale (Preparandiei) din Arad, seria 1917-1918; Sabin Bursaşu (septembrie 1930-?…..) din Şuştiu-Vaşcău, jud. Bihor, preot-învăţător, absolvent al Preparandiei din Arad şi al Institutului Teologic Ortodox Român din Arad, seria 1921-1922 și Nicolae Binchiciu, din Șiria (1931-1950) care este înmormântat în curtea bisericii din Bârsa și care a participat alături de o echipă trimisă de organizația Arad a partidului „Totul pentru Țară, la Hălmagiu în vederea executării lucărilor de montaj și împrejmuire a troiței ridicată aici în vederea comemorării a 150 de ani de la răscoala condusă de Horia, alături de alți intelectuali arădeni.

A urmat preotul Ion Jurcău, (1957-1959), preotul Nicolae Belean, născut la Bocsig; și care vine de la parohia Hodiş (1959 -1991), în timpul căruia au loc reparații capitale în vederea pictării bisericii din Bârsa și care se sfințește în 1979 de către Episcopul – Visarion Aștileanu.

Din 1991 până în prezent, preot paroh este Traian Avram. Luştrea, originar din Bârsa, care vine de la parohia Lazuri.

În acest interval de timp s-au desfășurat lucrări de întreținere, de reparație exterioară, de înlocuire a mobilierului, etc.

Un alt aspect de seamă, demn de menționat și strâns legat de viața bisericească a parohiei Bârsa, îl reprezintă corul bărbătesc a cărei existență este semnalată încă din 1883, și care activează și în prezent.

Pe vatra veche a satului, la locul numit „Gunoiste” a existat inca inainte de anul 1720, o biserica de lemn, care datorita mutarii vetrei satului in jurul anului 1740, a fost stramutata pe dealul Crisului. Biserica a avut hramul „Bunavestire”, iar din conscriptia lui Sinesie Jivanovici aflam ca in anul 1755 era intr-o stare foarte degradata. In anul 1823, cand a fost terminata edificarea actualei biserici de zid, cu hramul celei vechi, biserica de lemn a fost demolata.

• Data construirii
• Materialele din care este construită
• Evenimente mai deosebite din viaţa parohiei
• Târnosirea ei
• Slujiri arhiereşti