Parohia Dieci

Parohia Dieci

Hramul Bunavestire

Protopopiatul Sebiș

Preot paroh Botea Alexandru

Data şi locul naşterii – 01.05.1957, com. Apateu, Jud. Arad

Domiciliu: Com. Dieci, Nr. 137, Jud. Arad

Studii: Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Ilarion V. Felea” Arad

Adresa de contact : tel.  0744 502536

Număr de credincioşi – 550

thumbnail

Istoricul comunității

A.2. Numele localității ( toponime).

Numele localității mai mari în jurul căreia au gravitat o serie de sate sau cătune, 18 la număr, a fost Dieci[1], atestat documentar în anul 1439, ca făcând parte, alături de încă 23 de sate, din întinsul domeniu al cetății Dezna.

A.3. Prezentare generală a localității din punct de vedere geografic, istorico – demografic, arheologic, cultural, economic, monumentul eroilor).

Teritoriul comunei Dieci se află amplasat în zona central- vestică a județului Arad, pe Valea Crișului Alb, în Depresiunea Zărandului, la poalele Munților Codru Moma, învecinându-se cu teritoriile administrative ale comunelor: Buteni și orașul Sebiș – la nord vest, Almaș – la Sud, Gurahonț – la Sud Est, Dezna – la Nord. Teritoriul se caracterizează prin altitudini variate, cu aspect de șes în Lunca Crișului Alb și în zona Nord – Vestică spre orașul Sebiș, cât și deluros în rest.

Principala activitate al locuitorilor comunei Dieci și la această dată este agricultura și creșterea animalelor, exploatarea lemnului și în mai mică măsură comerțul.

Monumentul eroilor din Dieci.

Prin strădaniile preotului și contribuția financiară a familiilor celor dispăruți și morți în cele două Războaie Mondiale, în anul 1973 a fost ridicat monumentul eroilor din curtea bisericii parohiale.

B.Istoricul bisericii parohiale                                                                           

B.1. Istoria zidirii bisericii din Dieci

În anul 1692 se menționează existența parohiei Dieci ce avea o biserică de lemn pe Dâmbul de la Caznari, lângă partea de sat numită La drum. Acest sfânt lăcaș s-a ctitorit în același veac XVII. În 1797 s-a ridicat, în actualul cimitir, o nouă biserică, la fel din lemn. În anul 1846 se începe zidirea unei alte biserici chiar în mijlocul noii așezări. Iată câteva detalii.

La stăruința preotului Simion Tomuța și a unor fruntași ai comunei, Tamaș, notar comunal, Marcu Lupșa, Miron Vesa, Gheorghe Dănuț, Ioan Galea „a lui Moisă”, Iosa Pui, în anul 1846 se deschide șantierul de construcție la noua biserică. Lipsurile financiare și frământările naționale au întârziat mult terminarea construcției până în anul 1851. La edificarea noului locaș de cult, mai mulți enoriași au vândut boi, vaci și porci, dăruind bisericii întregul venit, iar domeniul din Sebiș și birișii din pusta Zamard, datorită simpatiei de care se bucura preotul Simion Tomuța, au dat mult ajutor la edificarea bisericii, pentru că numai enoriașii nu puteau să termine construcția. În anul 1851 biserica era terminată iar antesfințirea ei a săvârșit-o protopopul Grigorie Lucacic al Ineului. În 1852 biserica de lemn a fost vândută satului Berindia.

B.2 Arhitectura bisericii.

Biserica este edificată cu piatra adusă din deal. Stilul bisericii este baroc, cu un plan în formă de navă dreptunghiulară, terminată cu o absidă circulară în partea de răsărit. Mai târziu prin anii 1990 -1991 au fost construite și pridvoarele de la intrarea din față și cele de la ușile laterale. Pridvoarele sunt construite din cărămidă și beton.

B.3 Pictura bisericii din Dieci.

La început biserica nu a avut pictură. În anul 1925 a fost pictat iconostasul de către Iosif Burian, notar comunal, iar cheltuiala a fost suportată din donațiile credincioșilor. În  1926, Iosif Burian a excutat și donat bisericii icoana “Cina cea de Taină” de pe iconostas, tot în același an, pe cheltuiala lui Ioan Nan, același pictor, a executat icoana “Sfânta Treime” de pe iconostas. În anul 1928 pe iconostas existau doar 6 icoane, restul bisericii nu avea picture; era zugravită cu diferite motive florale. Prima pictură a bisericii a fost executată în anul 1956, din inițiativa preotului Gheorghe Cavalu, de către pictorul arădean Iulian Toader, al cărui fiu, Iulian Toader junior, în 1970, a curățat pictura.

În anul 2003 au fost efectuate mari reparații la biserica, au fost tencuiți pereții interiori și exteriori, a fost schimbat acoperișul, tabla fiind înlocuită cu țiglă,iar bolta bisericii din naos și altar a fost refăcută.

În anul 2005, biserica a fost repictată în întregime de Radu și Alexandrina Jitariu din Arad. Tot acum a fost schimbat iconostasul, cu altul sculptat și împodobit cu icoane executate de aceiași pictori precum și întregul mobilier din biserică.

Iconostasul a fost executat, în anul 2008, de meșterul Mircea Vasile din Sighetul Marmației. Toate lucrările au fost suportate financiar de către credincioși.

 B.5. Obiecte vechi de cult.

Cu prilejul unor lucrări la podul bisericii parohiale, părintele Ioan Dașcău a descoperit un antimis sfințit de episcopul Pavel Avacumovici al Aradului în anul 1797.  Preotul Gheorghe Lupșa, în Cronica sa, ne descrie un antimis sfințit în anul 1881 de episcopul Ioan Mețianu al Aradului, pentru biserica actuală din Dieci.

În biserica din Dieci, în altar existau un număr de 21 de icoane – prăznicar, din sec. al XIX-lea, pictate pe lemn. Autorul este necunoscut, ele nefiind semnate, doar anul  menționat pe spatele fiecarei icoane (1834).

B.6. Manuscrise și cărți vechi.

Chiriacodromion (Alba Iulia, 1699); Catavasier și Octoihul cel mare (București 1761 și 1792); Triod (Blaj, 1800) și multe altele.

B.7. Șirul preotilor parohi ai bisericii din Dieci.

Preoți slujitori: Gheorghe Popovici (1743,1767); Ilie Popovici (1753,1767); Ilie Nag (1753,1782); Teodor Lucoiesc (1774-1812); Gheorghe Galea (1797-1814); Petru Rațiu (1806-1831); Ioan Tolescu (1816-1823); Gheorghe Bârzan Longhin (1815-1823);Simion Tomuţa (1823-1857), Constantin Copian (1835-1837), Nicolae Avrămuțiu (1837-1847); Andrei Tipei (1848-1877); Teodor Bodea (1867-1871); Petru Bisorca (1871-1873); Petru Șerb (1877-1878); Gheorghe Lupșa (1878-1920); Ioan Bogdan (1922-1928); Avram Giurgiu și Nicolae Toma (1928-1930); Ioan Iancu (1930-1950); Gheorghe Cavalu (1950-1973); Ioan Dașcău (1973-1991); Pavel Vesa (1991-1995); Ioan Florea (1995-2017)  și Alexandru Botea (2017- prezent).

B.8. Cantareti si epitropi de seama.

Dieciul a fost din cele mai vechi timpuri renumit și prin cântăreții bisericești. Vom aminti câțiva dintre ei: Vesa Simedrie, Mercea George, Ignatie Bugariu, Dimitrie Galea, Blaj Pavel, Galea Marcu, Galea Pavel, Gheorghe Ghilea, Tol Alexa, Lazăr Teodor, Lucoaie Pavel, Nan Ioan, Galea Ștefan, Miclea Atanasie, Traian Dârlea, Nan Marcu, Birău Marcu, Galea Sorin. Epitropi de seamă: Ioan Nan, Marcu Lupșa, Marcu Vesa, Pavel Pui, Dănut Pavel, Matei Galea, Birău Pavel, Lupșa Petru, Sergiu Oarcea, Ionel Baranci, Boc Simion, Ștefan Lucoaie, Șerb Ioan, Ioan Nan.

  1. Activitati cultural si filantropice in trecut.

În localitatea Dieci a funcționat încă din anul 1789 şcoala confesională care a avut un mare rol în învățarea și păstrarea limbii române în acele timpuri. Astăzi activitatea culturală este continuată de biserică în colaborare cu Școala Generală din Dieci, de Căminul Cultural, prin activități culturale organizate la diferite sărbători religioase și laice, la care participă școlarii, tinerii, corul parohieii și fanfara. Se impun câteva amănunte: Corul mixt al Căminului Cultural al comunei Dieci, s-a înființat în anul 1962, continuând tradiția corală existentă încă din anul 1879; corul bisericesc “Sf. Mucenic Gheorghe” s-a înființat deja în toamna anului 1950 de preotul Gheorghe Cavalu. Inițiatorul și sufletul corului a fost învățătorul Ioan Puiu din Almaș (originar din Dieci). După numai patru ani, în 1956, corul mixt este desființat și înființat un cor bărbătesc format din 46 de membri care se atașează corului bărbătesc din Almaș, pregătindu-se pentru concursurile corale pe regiunea Crișana, și care număra 172 de barbați, tineri și vârstnici. La începutul lui 1960, este reînființat corul mixt, fiind pregătit în continuare de învățătorul Ioan Puiu din Almaș. De această dată, cel care a avut inițiativa reânființării corului a aparținut învățătorului Nedelcu Dumitru care, ani de zile, a fost principalul animator cultural din Dieci, în calitatea sa de director al Căminului Cultural.

În anul 1975, din inițiativa preotului paroh Ioan Dașcău, s-a înființat fanfara bisericii. Din păcate numărul fanfariștilor s-a înjumățățit astăzi, mai sunt 18-20 de instrumentiști.

  1. Profilul actual al parohiei.

Parohia Dieci desfășoară activități pastoral – misionare, prin organizarea de masluri de obște, cercuri misionare, slujbe religioase în zilele de duminică și sărbători, diferite slujbe la diferite ocazii din viața parohienilor; numărul lor actual este de 655 suflete.

Ca personalități, legate de această așezare, se cuvin amintite câteva nume: pr. George Lupșa (1845-1920); pr. Dr. Gheorghe Lupșa (1910-1989) și pr. Dr. Pavel Vesa (1955-2013), remarcabil istoric bisericesc.

BIBLIOGRAFIE

LUPȘA, George, Cronica bisericii parohiale Dieci (ms., 1907); VESA, Pavel, Episcopia Aradului (1706-1918), Presa Universitară Clujeană, 2006, p. 606; Idem, Comuna Dieci. Monografie istorică, Editura Mirador, Arad, 2009, passim; Idem, Clerici cărturari arădeni de altădată, Ed. Gutemberg Univers, Arad, 2008, pp. 180-186 și 449-452.

[1] Pentru etimologie, a se vedea I. Iordan, Toponimie românească, Ed. Academiei, Bucureşti 1963, p. 209.

DSC_6082 DSC_6084 DSC_6086 DSC_6087 DSC_6088 DSC_6089