SFINŢII ROMÂNI – ROADELE LUCRĂRII SFINŢITOARE A SFÂNTULUI DUH ASUPRA POPORULUI ROMÂN, astfel s-a numit tema consfătuirii preoţilor aparţinători Cercului misionar Buteni, condus din încredinţarea Înalt Preasfinţitului Arhiepiscop Timotei, de preacucernicul părinte Ciucur Marinică. Întâlnirea a avut loc în Parohia Ortodoxă Paulian, în data de 26 iunie 2011, a doua Duminică după marele Praznic al Pogorârii Sfântului Duh, când Biserica Ortodoxă Română cinsteşte pe toţi sfinţii români, cunoscuţi şi necunoscuţi.

După ce s-a săvârşit sfânta slujbă a Vecerniei, preacucernicul preot Ciucur Marinică a ţinut un folositor cuvânt de învăţătură, arătând cât de binecuvântat este poporul român între celelalte popoare ale pământului, prin aceste roade vrednice ale lucrării sfinţitoare a Duhului Sfânt, care sunt sfinţii români. De asemenea, a dat ca pildă de trăire şi împlinire a legii româneşti strămoşeşti câţiva sfinţi din panteonul românesc: dreptcredinciosul Oprea Miclăuş, Sfântul Ioan – Iacob Hozevitul, domnitorul Constantin Brâncoveanu, etc.

După slujba Vecerniei, referatul cu tema amintită mai sus, a fost susţinut de către preotul – gazdă, preacucernicul părinte Traian Pui. În susţinerea referatului, părintele a arătat că „cel mai mare număr de sfinţi naţionali l-au dat neomartirii, adică martirii mai noi, care au pătimit pentru credinţa lor din diverse pricini.”

Ortodoxia românească a avut încă din sec. XVII-XVIII, un însemnat contingent de neomartiri şi mărturisitori de origine ardeleană, care au suferit şi au murit apărându-şi credinţa strămoşească. La glasurile autorizate din rândul credincioşilor, ale clericilor şi ale teologilor, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a început canonizarea sfinţilor de origine românească în anul 1950, când, la 28 februarie, s-a hotărât introducerea Sfinţilor Ioan Valahul, Ioan de la Râşca, Iosif cel Nou de la Partoş, Ilie Iorest şi Sava Brancovici, Visarion Sarai şi Sofronie din Cioara, Oprea Nicolae şi Calinic de la Cernica.

Tot de la această dată s-a generalizat cinstirea, în toată Biserica, a unor sfinţi mai vechi, de origine străină, ale căror moaşte au fost aduse şi se păstrează întregi în ţara noastră (Sfânta Filofteia, Cuviosul Nicodim cel Sfinţit de la Tismana, Sfântul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, Cuviosul Grigorie Decapolitul, Cuvioasa Paraschiva, Cuviosul Dimitrie cel Nou, la care se adaugă mucenicii Zoticos, Attalos, Kamasis şi Filippos.

În urma studierii vieţii şi faptelor altor personalităţi religioase venerabile din trecutul nostru bisericesc, în 20-21 iunie 1992, Sfântul Sinod a canonizat următorii sfinţi români, instituind în a doua Duminică după Rusalii, „Duminica Sfinţilor Români”: Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop, Sfântul Ierarh Antim Ivireanul, Sfinţii mucenici şi mărturisitori preoţi Moise Măcinic din Sibiel şi Ioan din Galeş, Sfântul cuvios Daniel Sihastru, Sfântul cuvios Gherman din Dobrogea, Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş, Sfântul ierarh Ghelasie de la Râmeţ, Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi, dreptcredinciosul voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, Sfântul cuvios Ioan-Iacob Hozevitul, Sfânta cuvioasa Teodora de la Sihla, Sfinţii martiri Constantin Vodă Brâncoveanu cu cei patru fii: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache.

În primii ani după 2000, Biserica Ortodoxă Română a înfăptuit alte 13 canonizări, pentru ca în martie 2008 să fie proclamaţi sfinţi alti 9 mărturisitori şi trăitori în credinţa strămoşească. Ultima canonizare a avut loc nu de mult timp la Sfânta Mânăstire Lainici, aflată în defileul Jiului, Sfântul Irodion primind această cunună a desăvârşirii creştine”.

Au participat la întâlnire preoţii Ciucur Marinică (Buteni), Popa Mihail (Sebiş II), Veselie Nistor (Chisindia), Stan Stănel (Cuied), Botea Alexandru (Prunişor), Petcuţ Flavius (Cărand), Radeş Mihai (Revetiş) şi Traian Pui (Paulian). La sfârşit cu toţii au luat parte la o îmbelşugată agapă frăţească. Următoarea întâlnire a preoţilor din acest cerc pastoral – misionar va avea loc în luna iulie, în Parohia Păiuşeni.