Duminică 17 ianuarie 2015, Înaltpreasfințitul Părinte Timotei Arhiepiscop al Aradului a săvârșit Sfânta Liturghie la biserica „Sf. Ap. Petru și Pavel” din cadrul Penitenciarului Arad, împlinind ca de fiecare dată cuvântul Mântuitorului dar mai ales acela în care spune „în temniță am fost și ați venit la Mine” (Matei 25,36).

Bucurându-se de o permanentă grijă din partea ierarhului, persoanele private de libertate din Penitenciarul Arad au primit acum, la început de an, arhiereasca binecuvântare în cadrul sfintei slujbe.

În cuvântul său, Înaltpreasfințitul Părinte i-a îndemnat pe cei lipsiţi o vreme de libertate să caute a folosi acest timp spre îndreptarea lor şi revenirea în familie şi societate să fie de folos celor care îi aşteaptă. Însăși prezenţa Înaltpreasfinției Sale fiind un semn al comuniunii pe care Biserica o doreşte pentru toţi fiii ei, reamintind cuvântul Apostolului neamurilor că dacă un mădular suferă, întreg trupul este părtaş la această suferinţă. „Biserica se roagă mereu și este alături de cei aflați în detenție – a spus ierarhul – și îi îndeamnă la pocăință sinceră și apropiere de Dumnezeu. La eliberarea acestora, ei vor putea începe o nouă viață în Hristos Domnul, spre bucuria Bisericii, a societății și a familiilor lor, arătând recunoștință lui Dumnezeu asemenea leprosului din pericopa evanghelică citită în această duminică. La o astfel de recunoștință ne-a îndemnat și Sfântul Apostol Pavel: ,,Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Iisus, cu privire la voi.” (1 Tes. 5,18)”

Ierarhul a amintit și despre unul dintre cei doi ocrotitori ai Penitenciarelor, Sfântul Apostol Petru, a căror cinstite lanțuri au fost sărbătorite în Biserica Ortodoxă, cu o zi înainte: „Cei doi sfinți apostoli au fost socotiți ocrotitori ai Penitenciarelor, pentru că ei înșiși au fost deținuți din pricina propovăduirii Evangheliei Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Calendarul nostru a înscris sărbătoarea închinării cinstitelor lanțuri ale Sfântului Apostol Petru, amintindu-ne minunea făcută de înger, când l-a scăpat pe apostol din temniță. Aceste lanțuri au fost păstrate cu mare cinste de Biserică. Lanțul nu înseamnă numai încătușare, îngrădire a libertății ci și un șir al legăturilor dintre oameni, un lanț al bunăvoinței, al binefacerilor, al prieteniilor, un lanț  care ne strânge pe toți laolaltă.”

„În cadrul penitenciarului, prin buna colaborare între conducerea instituţiei şi Centrul eparhial, persoanele private de libertate beneficiază de consiliere spirituală din partea părintelui Aurel Jigovan care slujeşte Sfânta Liturghie în cele două biserici ale secțiilor, defășoară activitatea catehetică conform programei, se îngrijeşte şi ajută pe cei care doresc să se spovedească sau să vorbească cu un preot, realizează și menține legăturile sufletești ale deținuților cu familiile acestora. Acțiunea derulată în unitatea de detenție arădeană face parte din opera și misiunea social-filantropică a Eparhiei arădene, coordonată de Sectorul Social-Filantropic.” – a transmis părintele consilier Gabriel Mariș, prezent la eveniment.

La finalul Sfintei Liturghii, toți cei prezenți au primit din partea Arhiepiscopiei Aradului câte o metanie de mână, în amintirea cinstirii lanțului Sfântului Apostol Petru, unul dintre ocrotitorii Penitenciarului.

Pr. cons. Gabriel Cosmin Mariș

 

Despre Lanțurile Sfântului Apostol Petru

Din Faptele Apostolilor (12, 1-11) aflăm că în anul 42 d.Hr, regele Irod Agripa a poruncit ca Sfântul Apostol Petru să fie întemnițat și legat în lanțuri. Petru este dezlegat și eliberat de un înger. Lanțul cu care a fost legat Petru tămăduia neputințele și gonea duhurile cele viclene, iar cel ce se atingea de acest lanț se sfințea.

Mai târziu, prin anul 64, Sfântul Petru a fost iarăși prins, de această dată el fiind închis într-o temniță din Roma, numită „Carcera Mamertinica” și aflată între Capitoliu și Forumul Roman. Această temniță avea două celule, una superioară, unde era închisoarea Romei, și alta subterană, crezută a fi cea mai veche cameră din Roma (numită „Tullianum”); mai târziu, capela subterană va primi numele de „Sfântul Petru în Carceră”.

Multe dintre lucrurile folosite de sfinți au fost păstrate cu multa cinste și evlavie, după moartea acelora. O parte dintre acestea au rămas binefăcătoare, tămăduind mulți credincioși de patimi și de boli. Potrivit tradiției creștine, Lanțurile Sfântului Petru tămăduiesc neputințele și gonesc duhurile necurate.

În basilica numită „Sfântul Petru în Lanțuri” (San Pietro in Vincoli), din Roma, se păstrează presupusele lanțuri cu care Apostolul Petru a fost legat în inchisoarea din Ierusalim, precum și lanțurile cu care acesta a fost înlănțuit în „Carcera Mamertinica”. Lanțurile din „Carcera Mamertinica” ar fi fost descoperite la începutul secolului al II-lea, de către temnicerul roman Quirinus de Neus.

Lanțul din Ierusalim a stat ascuns printre creștini până în anul 439, când Sfântul Juvenalie, patriarhul Ierusalimului (422 – 2 iulie 458), l-a dăruit împărătesei Evdochia Augusta (401-460), soția împăratului Teodosie al II-lea (401-450), drept mulțumire pentru ajutoarele dăruite bisericilor din oraș. Împărăteasa Evdochia a dus cinstitul Lanț în Constantinopol, asezându-l în vechea biserică închinată Sfintei Sofia.

O parte din acest lanț a fost dăruit de împărăteasa Evdochia fiicei sale, Eudoxia, soția împăratului Valentinian al III-lea (419-455). Eudoxia a așezat cinstitul lanț în Biserica Sfântul Petru, din Roma, în care se afla deja încă un Lanț al Sfântului Petru, cu care acesta fusese legat în vremea persecuției împăratului păgân Nero (54-68).

Sărbătoarea numită „Închinarea cinstitului lanț al Sfântului Apostol Petru” este foarte veche, ea existând poate chiar de la începutul secolului al II-lea. În ziua de 16 ianuarie, Biserica Ortodoxă mărturisește minunea eliberării din temniță a Sfântului Petru și se închină cinstitelor lui lanțuri (lanțul din temnița din Ierusalim și lanțul din temnița din Roma).