În ziua de miercuri, 14 martie 2018, s-au împlinit 250 de ani de la trecerea la cele veșnice a Episcopului ortodox al Aradului, Sinesie Jivanovici (episcop între anii 1751-1768). Cu acest prilej, Chiriarhul arădean, Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, a participat la Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite și a săvârșit o slujbă de pomenire în biserica cu hramul ,,Sfântul Simeon Stâlpnicul” a Mănăstirii Arad-Gai, ctitorie a Episcopului Sinesie (ridicată între anii 1760-1762), din sobor făcând parte Părintele Protos. Macarie Deleu, duhovnicul mănăstirii și Arhid. Tiberiu Ardelean, inspector eparhial. La sfânta slujbă au participat monahiile mănăstirii, în frunte cu maica stareță Ecaterina Joldeș și credincioși.
Mormântul Episcopului Sinesie Jivanovici se găsește în această biserică, între ușile împărătești. Alături de acesta, tot în biserica veche a mănăstirii se găsesc și osemintele episcopilor: Ioanichie Martinovici (1710-1721), Sofronie Rovanciovici (1722-1726), Pahomie Knezevici (1770-1787), Pavel Avacumovici (1786-1815), Nestor Ioanovici (1829-1830) și Gherasim Raț (1835-1858).
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei a rostit un ales cuvânt în care a evocat personalitatea și bogata activitate a Episcopului Sinesie Jivanovici, un vașnic apărător și păstrător al credinței ortodoxe în aceste părți de țară, un organizator al vieții bisericești și administrative, precum și un ctitor de sfinte locașuri, în speță a Sfintei Mănăstiri Arad-Gai. De asemenea, Înaltpreasfinția Sa a precizat că pomenirea Episcopului Sinesie se va face pe parcursul întregului an, mai ales la hramurile mănăstirii.
Protos.dr. Iustin Popovici
Scurte date biografice:
JIVANOVICI SINESIE, episcop.
- 1711, în Sântandrei, lângă Buda, într-o familie de sârbi, decedat la 14 mart. 1768, în Arad.
Vicar al patriarhului sârb Arsenic IV loanovici Şacabent, exarh şi stareţ al mănăstirii Fruşcagora, arhimandrit al mănăstirii Racovăţ. In 1751 a fost ales episcop al eparhiei româneşti a Aradului (înscăunat la 1 sept. 1751), cu jurisdicţie şi peste Bihor şi Hălmagiu. Datorită strădaniilor sale s-a putut menţine ortodoxia în părţile Aradului în districtul Hălmagiu şi mai ales în Bihor (aici a făcut şi o lungă vizită canonică în 1759, cercetând 271 de sate), întocmind acum şi o statistică a clerului şi credincioşilor (altă statistică a făcut pentru Arad). A făcut mănăstirea cu hramul “Sf. Simeon Stâlpnicul” – cu clădirile anexe – din Arad Gai, care a devenit gropniţă pentru episcopii Aradului, înzestrată cu o – moşie de 300 jugăre. A deschis, la reşedinţa sa din Arad, cursuri pentru pregătirea viitorilor preoţi. În 1761 a tipărit la Râmnic cartea intitulată Pravila de rugăciuni a sfinţilor sârbi.
