CERC MISIONAR – PASTORAL ÎN PAROHIA RĂNUȘA, PROTOPOPIATUL SEBIȘ

Duminică, 11.11.2018, a avut loc în Parohia Rănușa, Protopopiatul Sebiș, întâlnirea preoților din cadrul Cercului misionar-pastoral Sebiș 1. Întânirea a avut loc în Biserica parohială cu hramul Sfinții „Arhangheli Mihail și Gavril” – sfințită de Episcopul Aradului-Ioan Ignatie Papp, în anul 1911, unde începând cu orele 15,00, a fost săvârșită Sfânta Taină a Maslului de către soborul celor 8 preoți prezenți, care alături de credincioșii din parohie și din împrejurimi, au înălțat rugăciuni pentru tămăduire  de boli trupești și sufletești.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de către Pr. Valentin Herbei de la Parohia Buhani, care pornind de la pericopa evanghelică a zilei –„Pilda Samarineanului Milostiv”, a subliniat importanța pe care o are milostenia creștină față de semenii aflați în diferite încercări, mai ales în perspectiva călătoriei spirituale spre Măritul Praznic al Nașterii Domnului, pe care creștinii ortodocși se pregătesc să o înceapă peste câteva zile, odată cu începutul Postului Nașterii Domnului.

Astfel, după pilda samarineanului milostiv, fiecare creștin este îndemnat să vadă în semenul aflat în suferință pe aproapele său, pe care este dator să îl iubească ca pe sine însuși, și să nu treacă nepăsător, în pofida îndemnurilor lumii de azi de ignoranță și indiferentism, ci după pilda Samarineanului milostiv- Hristos Domnul- „să meargă și să facă și el asemenea”.

De asemenea, după învățătura Sfinților Părinți, samarineanul milostiv nu este altcineva decât Hristos Domnul care ridică firea omenească căzută în mâna răului, o ridică și o încredințează până la a doua Sa venire Bisericii. Biserica este casa de oaspeți unde tot sufletul rănit și întristat, este vindecat prin Sfânta Cuminecătură în cadrul Sfintei Liturghii, iar untdelemnul este de asemenea elementul de bază a uneia dintre Tainele Bisericii – Sfânta Taină a Maslului- prin excelență o slujbă  pentru vindecarea de boli trupești și sufletești.

Pilda Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, cei pe care nu de mult i-am sărbătorit  și care sunt ocrotitorii acestui sfânt lăcaș, ne îndeamnă și pe noi cei de azi – atât să păzim dreapta învățătură, viețuind în curăție și fapte bune, căutând să fim și noi înșine aici pe pământ -îngeri păzitori pentru semenii noștrii aflați în încercări.

În partea a doua a întâlnirii, în legătură cu însemnătatea anului omagial, Pr. Valentin Herbei de la Parohia Buhani, a susținut referatul cu titlul „Episcopia Aradului și rolul ei la  Marea Unire din 1918”.

În cadrul referatului părintele referent a evocat personalitatea episcopului Ioan Ignatie Papp al Aradului numit și „Episcopul Marii Uniri”.

O altă personalitate arădeană evocată, a fost Vasile Goldiș – secretarul consistorial al Episcopiei Aradului și lupta sa pentru unitate națională și bisericească.

Totodată a fost prezentată importanța pe care învățământul arădean prin „Institutul Teologic arădean”, prin „Preparandia arădeană” precum și prin „școlile confesionale” – „popoarale”, a avut-o în realizarea  Unirii.

Un alt element deosebit de important a fost și presa arădeană, care prin periodicile teologice precum „Biserica și Școala”, prin ziarele „Tribuna” și „Românul”, precum și prin „Reuniunea învățătorilor” a promovat valorile naționale.

Nu în ultimul rând, un element esențial l-a constituit clerul arădean, care prin preoții ortodocși din totate localitățile arădene a fost trup și suflet pentru unire, iar acest lucru se poate observa atât din consultarea mărturiilor istorice despre implicarea preoților arădeni în pregătirea și organizarea pe plan local a Mărețului Act de la Alba-Iulia, din consultarea listelor de participanți arădeni la desăvârșirea  unității naționale din 1 decembrie 1918, cât și din lungul șir de clerici arădeni care au avut de pătimit după 1 decembrie 1918, pentru susținerea cauzei naționale, fiind torturați sau chiar uciși de către armatele lui Kuna Bela,după cum este cazul preoților din localitatea Șimand – Cornel Popescu și Cornel Leucuția – uciși în Săptămâna Patimilor a anului 1919.

Astfel pe plan național, desăvârșirea unității bisericești ca urmare a unității politice de la 1918, este o consecință firească, iar propunerea făcută pentru prima oară de preotul dr. Gheorghe Ciuhandu – consilier eparhial al Episcopia Aradului, în cadrul Congresului preoțimii din Transilvania, de la Sibiu 8/21 martie 1919, se materializează la 30 iulie 1925, reprezentând de fapt o recunoaștere atât pe plan național cât și internațional al rolului pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut la înfăptuirea României Mari.

Preferindu-ne la rolul și implicarea românilor arădeni, dincolo de numirea atribuită Aradului de „capitală politică a Marii Uniri”, ca  urmare a contribuției importante avute la realizarea Marii Adunări Naționale de la Alba-Iulia, ridicarea Episcopiei Aradului la rang de Arhiepiscopie, la 28 noiembrie 2009, reprezintă și o recunoaștere bisericească pe care, pe lângă vechimea și statornicia în credință a românilor arădeni, clerul și poporul arădean au avut-o la 1 decembrie 1918.

La finalul întâlnirii, preotul Flavius Suciu – paroh al parohiei Rănușa, a adus mulțumiri atât preoților cât și credincioșilor prezenți, seara încheindu-se cu o agapă frățească oferită de parohia gazdă.

Pr. Valentin Herbei

1

2

5

6

IMG-20181111-WA0017