Miercuri 19 decembrie, Biserica parohială cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților” din Buhani s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru mulțimea mare de preoți și credincioși veniți să îl prohodească pe vrednicul Părinte Iconom Stavrofor – Ioan Ardelean, fost paroh al Parohiei Buhani cu filia Minead, Protopopiatul Sebiș vreme de aproape 37 de ani.
Într-o perioadă în care întreaga fire înconjurătoare se îmbrăcă în straie luminoase şi grele de nea, la vreme de colind, părintele Ioan Ardelean s-a îmbrăcat şi el în sfintele odăjdii luminate, nu pentru a sluji Sfânta Liturghie pe pământ, ca în cei peste 40 de ani de preoţie lucrătoare, ci pentru a colinda şi a liturghisi în Ceruri, acolo unde este o veşnică sărbătoare şi o nesfârşită Catedrală, unde cu toţii încăpem din mila Domnului, la vremea cea doar de El ştiută.
Dimineaţa zilei de 17 decembrie a răspândit în mijlocul credincioșilor Parohiei Buhani, în mijlocul colegilor preoți și a tuturor cunoscuților, vestea tristă că părintele Ioan Ardelean (Părintele Ionică, cum a fost îndeobşte cunoscut) şi-a dat sufletul în braţele şi în grija Părintelui Ceresc, sfârşindu-şi astfel – după 68 de ani – călătoria vieţii pământeşti, în urma unei lungi și grele suferințe trupești.
Trupul neînsuflețit, a fost depus în după amiaza zilei de 17.12.2018, în biserica parohială cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților” din Buhani, pe care a păstorit-o cu multă vrednicie și dragoste.
În prima seară de priveghere în fruntea preoților prezenți s-a aflat Preaonoratul Părinte Protopop al Sebișului – Alexandru Botea care în cuvântul de învățătură a subliniat demnitatea sacerdotată a preoţiei, evocând vrednicia şi hărnicia părintelui Ioan Ardelean.
În a doua seară de priveghere soborul preoțesc s-a aflat sub protia Preaonoratului Părinte Protopop al Aradului – Flavius Petcuţ, care a în cuvântul de învățătură a vorbit despre omul şi preotul defunct, care şi în aceste momente dar şi în timpul vieţii s-a bucurat de o aleasă apreciere atât din partea confraţilor întru slujire cât şi a enoriaşilor şi a tuturor celor ce l-au cunoscut.
În dimineața zilei de miercuri a fost oficiată Sfânta Liturghie de către preotul paroh Valentin Herbei, iar începând cu orele 13,00 a început Slujba Înmormântării oficiată de către un sobor de 18 preoți din care au făcut parte Preaonoratul Părinte Protopop de Arad – Flavius Petcuț, Preaonoratul Părinte Protopop de Lipova – Nelu Mercea, Preaonoratul Părinte Protopop de Sebiș – Alexandru Botea, în prezența autorităților comunelor Dezna, Ignești, Pâncota, precum și în prezența unui mare număr de credincioși veniți din apropiere și din depărtare, spre a-și lua un ultim rămas bun de la Părintele Ionică, precum și de a aduce un cuvânt de mângâiere familiei îndoliate.
Răspunsurile liturgice, atât pe parcursul serilor de priveghere, cât şi la slujba prohodirii, au fost date de corul bărbătesc al Parohiei Pâncota, dirijat de către prof. Ioan Bulzan.
Cuvântul de învățătură a fost rostit de către Preaonoratul Părinte Protopop de Lipova – Nelu Mercea care a subliniat atât însemnătatea cât și responsabilitatea slujirii preoțești de care Părintele Ioan Ardelean s-a achitat cu vrednicie aici pe pământ, pentru care a fost chemat să slujească lui Dumnezeu și în Ceruri alături de toți cei aleși.
Preaonoratul Părinte Protopop de Arad – Flavius Petcuț, a prezentat viața și activitatea părintelui Ioan Ardelean pe parcursul celor 68 de ani rânduiți pe fața acestui pământ de Bunul Dumnezeu, răstimp în care a fost un bun „iconom al tainelor lui Dumnezeu”, lucrând, cu frică şi cu cutremur, la mântuirea sa şi a păstoriţilor săi, făcându-se „tuturor toate, ca pe toţi să-i dobândească pentru Împărăţia Cerurilor”.
***
Astfel din datele biografice prezentate, amintim că Părintele Ioan Ardelean s-a născut în 21.09.1950 în localitatea Laz, din părinții Iustin și Mura Ardelean, fiind al doilea copil al familiei.
Clasele I – IV le-a urmat în localitatea Laz, cele gimnaziale în Dezna, iar în anul 1966 a fost admis la Seminarul Teologic Ortodox „Ioan Popasu” din Caransebeș pe care l-a absolvit în anul 1971, continuându-și studiile apoi la Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu, al cărui licenţiat a devenit în anul 1979.
Rămas orfan de tată, a fost nevoit încă din tinerețe să ostenească, muncind cu trudă pământul, spre a-și întreține familia.
În 12.09.1971, s-a căsătorit cu Florica Danci, iar peste nu multă vreme la 26.10.1971, Dumnezeu l-a chemat la slujirea preoțească primind Taina Hirotoniei de la vrednicul de pomenire Teoctist Arăpaşu,viitorul Patriarh al României, pe seama parohiei Laz, Protopopiatul Ineu.
În 1974, pe lângă parohia Laz, primeşte spre păstorire şi filia Sălăgeni, administrându-le până în anul 1976 când se mută în parohia vacantă Buhani. Concomitent slujeşte şi la Laz, devenită filie, iar din 1991 şi la filia Minead.
În Parohia Buhani, se distinge printr-o activitate administrativ-gospodărească deosebită, reuşind în scurt timp să ridice o casă parohială, motiv pentru care este distins cu rangul de iconom.
Dintre multiplele activităţi atât pe plan gospodăresc cât şi pe plan cultural ale Părintelui Ioan Ardelean, amintim:
– înfiinţarea unui cor mixt pe patru voci
– împrejmuirea cu gard a cimitirului şi a bisericii parohiale din Buhani
– schimbarea acoperişului şi efectuarea de reparaţii exterioare la lăcaşul de cult din Buhani precum şi la lăcaşul de cult din Minead
– predarea orelor de religie la Școala Generală din localitatea Buhani
Pentru hărnicia şi vrednicia sa, a fost răsplătit cu înalta distincţie de „iconom stavrofor” de către ÎnaltPreasfinţitul Părinte Timotei, cu ocazia binecuvântărilor săvârşite la cele două lăcaşe de cult din Buhani şi Minead în anul 2002.
Însă dincolo de toate aceste realizări, cea mai mare împlinire a vieţii, a reprezentat – o – fiul Flavius, cu care Dumnezeu le-a binecuvântat familia – şi care după exemplul tatălui, a urmat slujirea preoțească.
Din motive de sănătate este nevoit să se pensioneze în anul 2010, dar a continuat să slujească la Schitul Moneasa, în Parohia Buhani, şi în alte parohii învecinate ori de câte ori a fost solicitat.
Ultima parte a vieţii sale a fost marcată de o lungă şi grea suferință, cu toată îngrijirea medicală şi căldura sufletească a familiei de care a beneficiat, stingându-se din viaţă în zorii zilei de 17. 12. 2018.
În cele ce au urmat, în sunetul de jale al clopotelor, trupul neînsuflețit al părintelui Ioan, a fost purtat pe brațe de confrații preoți, în procesiunea de înconjurare a bisericii, după care cortegiul funerar s-a deplasat spre cimitirul parohial din localitate, acolo unde a fost depus trupul părintelui spre odihnă veșnică.
Părintele Ioan Ardelean, a fost și va rămâne, pentru totdeauna, în conștiința parohienilor și a cunoscuților nu doar un preot râvnitor, ci şi un om foarte harnic; un adevărat „mucenic al muncii”, munca fiind pentru el tonul, aliatul şi sprijinul vieţii; considerându-se întotdeauna mai degrabă un ţăran decât un preot, purtând multe dimineţi în gene, amiezi în palme şi seri pe umeri pentru agonisirea celor trebuitoare vieţii.
Ne rugăm, PreaMilostivului Părinte Ceresc, să găsească vrednic de slujire și la Altarul cel Ceresc dimpreună cu toţi îngerii, sfinţii şi drepţii bineplăcuţi Lui din toate timpurile şi locurile, sufletul Părintelui Ioan, precum l-a găsit vrednic de a sluji la Altarul Bisericii Sale, aici pe pământ.
„Veșnica sa pomenire, vrednică de amintire, în veci de veci, să fie pomenirea lui!”
Preot paroh Valentin -Nicu Herbei