Pe data de 27 martie 2019, zi în care românii de pretutindeni sărbătoresc Unirea Basarabiei cu România, la Liceul Teoretic Pâncota s-a desfășurat o activitate metodică a profesorilor de religie din zona Ineu. Acestora li s-a alăturat și inspectorul școlar pentru disciplina Religie-arhid. prof. Sirca Florin, precum și profesori care de alte confesiuni, care predau disciplina Religie în această școală. Activitatea metodică a avut ca temă pictura iconografică pe sticlă, din zona Transilvaniei și a fost propusă și desfășurată de d-na prof. dr. Todea Adina, profesor de religie ortodoxă la Liceul Teoretic Pîncota.
Aici funcționează de 5 ani un cerc de pictură pe sticlă, care se desfășoară în cadrul proiectului de parteneriat între Liceul Teoretic Pâncota și Parohia Ortodoxă Pâncota. Scopul principal al activității și al cercului de pictură pe sticlă este ca elevii să înţeleagă semnificațiile, importanța istorică și culturală a picturii iconografice pe sticlă, așa cum o regăsim în tradiția satului românesc transilvănean. Exercițiul practic are ca scop ca elevii să recunoască simbolurile religioase și populare din pictura pe sticlă tradițională, să își însșească corect tehnica picturii pe sticlă și să aplice cunoştinţele dobândite în pictarea unor icoane cu tematică dată. Deasemenea urmărim ca elevii participanți să-şi formeze deprinderea de a fi mărturisitori ai credinței ortodoxe, promovând tradiţia picturii pe sticlă, în forma tradițională românească.
Activitatea demonstrativă s-a desfăşura sub forma unui atelier de lucru la care au participat 30 de copii din clasele I-VIII ai Liceului Teoretic Pâncota. Prin sponsorizări din partea parohiei s-au asigurat materialele necesare activității. S-a început cu un moment organizatoric, cu rugăciune și un grupaj de cântece religioase. A urmat o prezentare a unui material Power Point, în care s-a prezentat istoricul acestui meșteșug în satele transilvănene, pe tema semnificațiilor spirituale ale iconografiei pe sticlă, în spirit popular românesc, precum și o prezentare a etapelor pictării pe sticlă a icoanelor. Pictura pe sticlă a fost dezvoltată ca o meserie populară în Transilvania, dar și în Moldova. Procesul a fost folosit pentru prima dată în Tirol și în Boemia în secolul al XVIII-lea, datorită existenței în Europa a marilor producători de sticlă. Tehnica a fost practicată aproape exclusiv în Transilvania și ar trebui să fie pusă în legătură cu unele influențe din Europa Centrală, în special din Bavaria-Boemia, din secolele XVII și XVIII. Cele mai cunoscute ateliere de lucru ale icoanelor de sticlă sunt cele din Nicula, zona Alba, Sibiu, Tara Fagarasului, în jurul Mănăstirii Sâmbăta de Sus. Modelele datează de acum 200-300 de ani. Singurul muzeu al icoanei de sticlă din lume, îl găsim în inima Transilvaniei, în satul Sibiel, amplasat aproximativ la 20 km de Sibiu, un sat care păstrează spiritul si aspectul arhaic al satului transilvan, chiar din inima țării.
Care este tehnica picturii pe sticlă? Constă în aplicarea straturilor pe spatele picturii. Sticla este suportul și protecția pentru pictură. Prima fază este fixarea liniilor modelului. Nu se plasează semnătură pe icoanele de sticlă datorită faptului că acestea nu sunt originale. Este necesar ca sticla să fie curățată, culorile sunt folosite aproape neamestecate, poate doar mai întunecate sau mai deschise. Se desenează pe partea din spate a sticlei, prin tehnica inversării, pentru ca după întoarcerea icoanei să avem în față formatul normal. Pictura este făcută cu culori vii, în stil popular, dar este luată în considerare și pictura bizantină și tema pe care o tratăm. Teme principale sunt Iisus și vița de vie și Maica Domnului, aflată în trei situații: în brațe cu Fiul Sfânt; îndurerată lângă Iisus pe cruce sau la nașterea lui Iisus. Reprezentări mai complexe sunt teme precum: Sf. Maria cu apostolii; Sf. Maria cu profeții sau icoane cu scene miniaturale precum Sf. Nicolae înconjurat de 12 scene din viața sa. Cea mai rerezentativă icoană pe sticlă este Iisus și vița de vie, o icoană a Împărtășaniei, în care din coasta străpunsă a Mântuitorului crește vița de vie, stoarsă apoi de mâinile Lui în Sfântul Potir.
După terminarea activității practice a elevilor s-au făcut aprecieri asupra activității și s-a dezbătut folosul practic al colaborării între Biserică și Școală. Preotul paroh Flavius Ardelean a punctat necesitatea valorificării patrimoniului cultural local, studierea și identificarea notei locale, populare, din zona Aradului, în ce privește tradiția iconografică ortodoxă. Sunt de remarcat reprezentările iconografice de genul celei în care Adam apare, la o biserică locală, îmbrăcat în hainele specifice arădeanului din secolul VII- VIII. O astfel de tradiție locală ar merita să fie cercetată în unele din studiile teologice de licență sau master, ori în lucrări metodico-științifice pentru obținerea gradului didactic I, a menționat părintele paroh.
prof. dr. Todea Adina, Liceul Teoretic Pâncota