Academia Română a marcat Centenarul Tratatului de la Trianon, care a recunoscut unirea Transilvaniei cu România

Academia Română a marcat joi, 4 iunie, printr-o ședință festivă a Prezidiului, un secol de la semnarea Tratatului de la Trianon, prin care s-a recunoscut pe plan internațional unirea Transilvaniei cu România. Cu acest prilej, instituția a făcut public un comunicat în care rememorează evenimentele care, pe fondul destrămării vechilor imperii, au condus la crearea României Mari.

„Unirea cea Mare, înfăptuită de poporul român în anul 1918, a avut nevoie – ca și în cazul actelor similare întreprinse de cehi, slovaci, croați, polonezi, sloveni, lituanieni, letoni, estonieni etc. – de o legitimare internațională, care s-a realizat în anii 1919-1920, prin cele cinci tratate de pace încheiate la Paris”, se menționează în comunicat.

Tratatul de la Trianon, semnat cu Ungaria, ultimul din această serie, a fost semnat în 4 iunie 1920. Acesta „a consfințit destrămarea Imperiului Austro-Ungar și formarea unor state independente ori întregirea altora”, explică membrii Prezidiului Academiei Române. „Între aceste state întregite s-a aflat și România, căreia prin tratatul menționat i s-a recunoscut între altele, frontiera de apus”.

„Decizia românilor de unire a Transilvaniei cu România s-a făcut pe baza aplicării principiului dreptului popoarelor la autodeterminare, recunoscut de comunitatea internațională, în urma inițiativei președintelui american Woodrow Wilson”, reamintesc academicienii.

Cazul românilor nu a fost singular, mai arată ei: „Tratatele de pace dintre puterile aliate și asociate, pe de o parte, și Austria și Ungaria, pe de altă parte, nu au făcut decât să oficializeze – nu fără anumite dificultăți – rezoluțiile popoarelor român, polonez, croat, ceh, slovac, sloven etc., care reprezentau majorități etno-demografice în teritoriile desprinse din fostul imperiu”.

Dar „recunoașterea internațională, în 1920, la Trianon, a hotărârilor fostelor popoare supuse, ajunse să trăiască după 1918 în propriile state independente, a fost mereu confirmată de noile tratate încheiate din perioada de după cele de-al Doilea Război Mondial și până astăzi”, scriu academicienii.

„Astfel, poporul român, fără să se bucure de tristețea nimănui, este liber să-și celebreze împlinirea sa istorică, recunoașterea dreptății sale alături de dreptatea altor popoare din vecinătate, angajate astăzi în construirea noii Europe unite”, mai menționează comunicatul.

Academia Română „aduce în fața națiunii prinosul său de recunoștință față de toți acei mari oameni de stat, români și străini, care au edificat România modernă, unită prin voința poporului român. Important este să nu uităm jertfele lor și să le ducem mai departe mesajul de dreptate, pace și înțelegere”, comunică în încheiere Biroul Prezidiului Academiei Române.


Citește pe site-ul instituției Importanța Tratatului de la Trianon, prelegerea susținută în adunarea Prezidiului Academiei Române din 4 iunie 2020 de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.

Foto credit: Ziarul Lumina / Luigi Ivanciu

Academia Română a marcat Centenarul Tratatului de la Trianon, care a recunoscut unirea Transilvaniei cu România

O copie a Tratatului de la Trianon, disponibilă în format digital