Pomenirea eroilor români din toate timpurile ca și cultul morților în general reprezintă acte de statornicie, continuitate și unitate în cuget și simțiri de-a lungul generațiilor. Eliberarea noastră de orice stăpânire străină a fost trăită adesea ca experiență a ajutorului și a luminii lui Hristos Cel Răstignit și Înviat. Pomenirea eroilor neamului nostru la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920. Această decizie a fost consfinţită prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001 prin care această zi a fost proclamată ca sărbătoare națională bisericească. Valoarea reală a libertății noastre se măsoară potrivit cu mulțimea faptelor noastre bune, săvârșite în mod liber și responsabil, pentru a crește spiritual în iubire milostivă, în bunătate și generozitate. Pe lângă apărarea integrității teritoriale a țării noastre trebuie apărată și integritatea spirituală a sufletului poporului român, care în întreaga sa istorie a rezistat spiritual în timpul invaziilor barbare și al stăpânirilor străine, păstrându-și credința și viețuirea creștină.

Cu ajutorul Bunului Dumnezeu am pomenit și noi astăzi, in prezenta oficialităților locale, a domnului Primar, a corpului profesoral si al elevilor Școlii Gimnaziale din Vanatori, pe eroii locali, care s-au jertfit pentru apărarea localității si unitatea neamului in cele doua războaie. De asemenea i-am pomenit pe eroii care s-au stins slujind pe cei bolnavi la spitale sau la casele lor, in aceasta perioada grea prin care umanitatea a trecut in ultimul an.

Ne ugăm Mântuitorului Hristos Cel Răstignit, Înviat și Înălțat la cer, să reverse harul Său, al luminii și vieții veșnice, peste eroii neamului românesc, dăruindu-le lor odihnă sfântă întru nădejdea Învierii.