În ziua de joi, 21 octombrie 2021, ora 12:30, în biserica cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Cil, comuna Almaș a avut loc înmormântarea preotului pensionar, Ioan Darău, fost paroh la parohiile Pleșcuța și Rădești, iar în ultima vreme preot slujitor și duhovnic la Mănăstirea Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din satul Roșia.

A trecut la cele veșnice în data de 18 octombrie, trupul său fiind depus în biserica satului, ziua următoare, unde preoții din zonă au săvârșit slujba priveghiului, în două seri, iar în dimineața din ziua înmormântarii Sfânta Liturghie.
A fost regretat de familie și de rudenii, de obștea de maici și de pelerini de la mănăstirea Roșia, de preoții care l-au cunoscut, de consătenii săi din Cil și de credincioșii din parohiile Rădești și Pleșcuța, care au ținut să fie prezenți atât în serile de priveghi, cât și la slujba de înmormantare, conducând trupul celui adormit până în cimitirul satului.

Date biografice
S-a născut la data de 07.11.1932 în localitatea Cil, într-o familie modestă de țărani, din părinții Petru și Iosana. Urmează cursurile școlii primare de șapte clase din satul natal, după cum era structura școlară din acea vreme. Deși frecventează biserica de mic și simte chemare pentru slujirea preotească din copilărie, totuși datorită vitregiilor vremii, respectiv izbucnirea celui de al doilea război mondial și instaurarea regimului comunist, cât și datorită greutăților pe care acestea le-au produs, amână începerea studiilor până la vârsta maturității. Rămâne în casa părintească, urmând îndeletnicirea înaintașilor săi: creșterea animalelor și cultivarea pământului. În anul 1951 termină Școala de cântăreți bisericești la Seminarul Teologic din Caransebeș.
În data de 09.11.1958 se căsătorește cu Budea Zorica cu care va avea doi copii, pe fiul Daniel și fiica Nița Ana.
În anul 1965 termină Seminarul Teologic din Caransebeș, iar în același an în data de 03 octombrie este hirotonit diacon în biserica din localitatea Buceava, iar la data de 09 octombrie 1965 este hirotonit preot în Catedrala din Arad de către vrednicul de pomenire Teoctist Arăpașu, pe atunci Episcop al Aradului, iar pe urmă Patriarh al României. Este hirotonit preot pe seama Parohiei Pleșcuța cu filia Aciuța, unde activează până în anul 1969. În 30.05.1969 se tranferă la Parohia Rădești pentru a fi mai aproape de casă și de părinții vârstnici. Sub păstorirea sa are loc o renovare a bisericii parohiale, precum și pictarea acesteia. În anul 1982, 21 octombrie, datorită bogatei activități administrativ-gospodărești și pastorale este distins cu gradul de Iconom Stravofor de către Preasfințitul Visarion Aștileanu, episcopul de atunci al eparhiei arădene. În anul 1993, după o grea suferință, preoteasa se mută la cele veșnice, el rămânând văduv. În anul 1996 se pensionează, iar în anii următori suplinește diferite parohii vacante sau înlocuiește preoții din zonă când e nevoie.
Din anul 2000 și până aproape de finalul vieții pământești, vreme de 21 de ani, devine preot slujitor și duhovnicul Mănăstirii Roșia, unde va desfășura o bogată activitate liturgică, admirabilă pentru vârsta sa înaintată. Devine duhovnicul multor pelerini care au călcat pragul mănăstirii, fiind mereu gata să îndrume pe cei aflați în necazuri, greutăți, încercări sau să mângâie pe cei aflați în suferință.
A încetat din viață în data de 18 octombrie, după o grea suferință de câteva săptămâni, la venerabila vârstă de 88 de ani, dintre care 56 de ani, în slujba Bisericii lui Hristos.

Preot Ioan Rada