CERC PASTORAL-MISIONAR ÎN PAROHIA DUD

Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci, ce ne reamintește fundamentul jertfei lui Hristos și a răscumpărării prin această jertfă: ”Căci Dumnezeu așa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică” (Ioan 3, 16), ne regăsește în parohia Dud, din Protopopiatul Ineu, Parohie ce azi  a avut prilejul de a fi gazda Cercului pastoral-misionar Târnova, coordonat de Pr. Ivănuț Voicu.

S-a săvârșit Sfânta Taină a Maslului de către preoții: Pr. Ivănuț Voicu – Parohia Chier, Pr. Păiușan Florin – Parohia Târnova, Pr. Alin Pingică – Parohia Arăneag,  Pr. Achim Giani – Parohia Dud, Pr. Bun Costel – Parohia Tauț, Pr. Giurgiu Gheorghe  – Parohia Nadăș, Pr. Lucaciu Marius  – Parohia Minișel, Pr. Dan Pavel – Parohia Șilindia, Pr. Ivănuț  Valerian-Iulian  – Parohia Hodiș, Pr. Măriuță Doru – Parohia Camna, Pr. Tudor Robert – Parohia Drauț, Pr. Leucuța Marius – Parohia Agrișul Mare.

Momentele înălțătoare au continuat și după Taina Sfântului Maslu prin pricesnele interpretate magistral de tânăra Ignisca Maria Lucia.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de părintele Ivănuț  Valerian-Iulian, punând înaintea sufletelor noastre îndemnul de a aprofunda și trăi adecvat sensul Duminicii premergătoare Praznicului Înălțării Sfintei Cruci, și anume pregătirea sufletească și trupească în Duhul Evangheliei și a învățăturii lui Hristos, învrednicindu-ne astfel de măreția Praznicului, luând aminte la legătura ontologică de nedespărțit dinte Cruce și Hristos, Cel ce prin jertfa Sa, a schimbat unealta de tortură, în altar pe care s-a adus Ofranda răscumpărătoare, prin care Hristos s-a pogorât la iad și a dezlegat legăturile celor ferecați, aceasta, Crucea, pe care Hristos ne-a lăsat-o arma tare nebiruită, celor ce vom crede în El. Pregătirea adecvată pentru Praznic, are ca și temelie și început rugăciunea, după cuvântul Apostolului Pavel, ”Orice ați face, cu cuvântul sau cu lucrul, toate să le faceți în numele Domnului Iisus…” (I Col. 3, 17). De aceea Biserica este prezenta cu și prin rugăciune, la începutul anului Bisericesc, la începutul anului școlar, la toate momentele de însemnătate din viața omului, a comunității, a națiunii. Iar dacă rugăciunea este temelia pregătirii, crucea este cea care însoțește și pecetluiește legătura stabilită prin rugăciune între om și Dumnezeu; când îți faci semnul crucii, întreaga ta ființă: minte sau intelect, inimă sau trăire/emoție, umeri sau tăria sau virtutea ta  – le pui înaintea lui Hristos Dumnezeu, spre ajutor în îndreptarea ta, spre purtarea Lui de grijă, spre nădejdea mântuiri și a dobândirii vieţii veșnice în împărăția Sa. De aceea bunul creștin se însoțește cu Crucea, bucurându-se de fiecare zi de care l-a învrednicit Dumnezeu și mulțumindu-I, la ieșirea din casa și la întoarcerea acasă, la masă și la sfârşitul zilei.

În încheiere preotul paroh Achim Giani a mulțumit preoților prezenți, oficialităților și credincioșilor pentru osteneala lor și a susținut referatul cu tema: ”Sfântul Paisie de la Neamț – înnoitor al vieții duhovnicești din mănăstiri (Dragomirna, Neamț,  și Secu”. Sfântul cuvios Paisie de la Neamț (Velicikovski), România (1722-1794) s-a născut în orașul Poltavadin Ucraina. După ce a studiat la Academia Teologică din Kiev, s-a dus la Mănăstirea Medvedovski. Ulterior, s-a retras în Țările Române între anii 1743 şi 1746, trecând pe la schiturile Dălhăuți, Trăisteni şi Cârnul, aflate sub îndrumarea starețului Vasile de la Poiana Mărului, unde a învățat limba română şi a deprins rugăciunea inimii. Schima mică a primit-o în Muntele Athos, sub numele Paisie. Aici, la Schitul „Sfântul proroc Ilie“, a format în jurul său o obşte de călugări de diferite naționalității, cu care a venit în anul 1763 la Mănăstirea Dragomirna. Numărul ucenicilor a crescut, traducând împreună cu ei o parte din scrierile filocalice ale Sfinților Părinți. Din cauza dominației austriece, s-a mutat la Mănăstirea Secu în 1775. După patru ani, la 14 august 1779, au venit în marea lavră de la Neamț. De aici a şi plecat la Domnul, la vârsta de 72 de ani, pe 15 noiembrie 1794.

De asemenea, părintele paroh Achim Giani a evocat, la final, însemnătatea istorică, patriotică, culturală și religioasă a sfințirii picturii din Biserica ce veghează mormântul lui Avram Iancu de la Țebea, la împlinirea a 150 de ani de la moartea lui.

Următoarea întrunire a preoților din Cercul Pastoral-Misionar Târnova va avea loc la data de 16 Octombrie, la Parohia Tauț.

Pr. Lucaciu Ionuț Marius