Congresul Istoricilor Români cere clarificarea statutului Istoriei în Legea Educației

Participanții la a treia ediție a Congresului Istoricilor Români, desfășurat între 8 și 10 septembrie la Alba Iulia, au adoptat un apel, semnat de istoricul Ioan-Aurel Pop, prin care solicită un dialog cu Ministerul Educației, pentru ca „viitoarea lege a învățământului să reflecte corect statutul istoriei și al istoricilor”. Această disciplină de studiu asigură păstrarea identității națiunii române, transmit istoricii.

Ei propun ca „numărul de ore de istorie din învățământul preuniversitar din România să fie cel puțin egal cu media orelor de istorie din statele UE, respectiv de 3 ore pe săptămână”.

Semnatarii mai cer îmbunătățirea gestionării și valorificării arhivelor, arătând că documentele de epocă nu pot fi prezentate „fără o reconstituire a proceselor societale. De aceea, este de datoria noastră să milităm pentru continua profesionalizare a meseriei de istoric, să ne apropiem de toate categoriile de izvoare cu discernământ, aplicând metoda critică și arătând întreaga onestitate care trebuie să ghideze tot timpul munca noastră de cercetare”.

„Menirea istoricilor a fost ca oamenii nu doar să cunoască, dar și să înțeleagă mersul timpurilor trecute și al celor prezente pentru a ști de unde veneau, cum să‑și îmbunătățească viața prezentă și să gândească încotro era mai bine să meargă în viitor”, transmit participanții la Congres.

„Cunoașterea în mod corect, critic, de către tineri mai ales, a istoriei naționale, dar și a istoriei minorităților naționale ca parte a acestei țări, cu toate împlinirile și neajunsurile prezente la toate națiunile, trebuie să‑i preocupe nu numai pe cei care activează în breasla noastră, ci și pe decidenții politici ai României.”

„Pe de altă parte, oamenii au tot mai multă nevoie de istorie universală, pentru a avea un cadru verosimil de înțelegere și circumscriere a studiilor de istorie locală, națională, regională”, se mai afirmă în document.

„Fără revenirea disciplinei Istorie la statutul pe care l‑a avut cel puțin în primii ani după 1989, fără acordarea finanțării adecvate institutelor Academiei, instituţiilor de arhivă (Arhivele Naţionale, Arhivele Diplomatice şi Arhivele Militare), muzeelor și facultăților de istorie, publicațiilor de istorie etc. este compromisă păstrarea identității națiunii române și se pecetluiește dispariția sa treptată.”

„Ținem să subliniem determinarea istoricilor români de a coopera cu istoriografiile europene și internaționale, cu instituțiile și rețelele profesionale ale istoricilor care servesc cu credință principiile Muzei Clio, cercetarea și prezentarea adevărului istoric”, mai precizează membrii breslei.


A treia ediție a Congresului Istoricilor Români a reunit la Alba Iulia, între 8 și 10 septembrie, 640 de participanți. Evenimentul a fost organizat de Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Academia Română și Comitetul Național al Istoricilor din România.

Orașul în care a fost organizat a fost ales pentru că anul acesta se împlinește un secol de la Încoronarea Regelui Ferdinand Întregitorul și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari.

Foto credit: Facebook / Istorie – Alba Iulia

Congresul Istoricilor Români cere clarificarea statutului Istoriei în Legea Educației