Românii vor trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă spre duminică, moment în care ora 3 va deveni ora 4, și astfel ultima duminică din martie va fi cea mai scurtă zi din an.
În țara noastră, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Din 1943 până în 1979 această practică a fost suspendată.
Parlamentul European a votat o lege prin care se renunță la schimbarea orei în lunile martie și octombrie. Modificarea legislativă a fost transmisă Consiliului European, însă din cauza pandemiei de coronavirus, dezbaterea legii nu s-a realizat.
Medicii recomandă ca populația să se pregătească în prealabil pentru schimbarea orei. Cu aproximativ trei zile înainte de modificarea orei se recomandă să mergem la culcare mai devreme cu 10-15 minute. Somnul după-amiaza de aproximativ 30 de minute poate fi benefic.
Expunerea la lumină naturală timp de 15 minute pe zi poate ajuta la reglarea ritmurilor circadiene. În zilele imediat următoare este recomandată reducerea consumului de alcool și cafea și amânarea activităților zilnice cu o oră.
Timpul în Biserică
În Ortodoxie, timpul este văzut ca dar al lui Dumnezeu pe care omul îl folosește pentru a se pregăti de viața veșnică prin rugăciune și fapte bune.
O dovadă a acestui lucru sunt slujbele zilnice numite Ceasuri. Ceasurile fac parte din cele șapte laude bisericești. Se găsesc în Ceaslov și se citesc în general în mănăstiri la începutul celor patru sferturi ale zilei.
„Fiecare clipă care trece şi omul n-a luat în ea decizia pentru realizarea sa în bine, este o clipă sau un timp pierdut”, a spus Patriarhul Daniel.
„Nu se cuvine să cinstim timpul, nici oamenii, nici materia, ci pe Dumnezeu, cel care a așezat anii și vremurile”, învăța Sfântul Ioan Hrisostom.
Vezi și Timpul în cuvintele Patriarhului României
Foto credit: Arhiva Basilica