Milostenia faţă de săraci şi de cei în nevoi este o trăsătură fundamentală, care nu trebuie să lipsească din viața creștinului, pentru că Dumnezu este „milostiv şi blând”; apare ca „Tată al săracilor”.
În antiteză, „inima celor fără de Dumnezeu este nemilostivă”. Dumnezeu este prezentat ca fiind milostiv, blând, are inimă de tată şi este plin de îndurare, de aceea „cine se milostiveşte de săraci, cinsteşte pe Dumnezeu”.
Potrivit cuvântului Mântuitorului: „întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii”, mai ales în contextul actual, lucrarea filantropică ar constitui semnul concret, vizibil al Evangheliei.
Dacă în epoca primară, în special, cuvântul Sfinţilor Apostoli era întărit de semne şi de minuni astăzi semnele şi minunele sunt actele filantropice ale Bisericii, ale slujitorilor şi în ultimă instanţă, ale credincioşilor ei. Asemenea şi textul Sfântului Iacov, potrivit căruia credinţa fără fapte este moartă, filantropia reprezintă mai ales astăzi fapta credinţei.
Cuvântul lui Dumnezeu ne îndeamnă a cerceta pe bolnavi: „Nu te teme a cerceta pe bolnavi, că pentru aceste fapte vei câştiga iubirea”.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spunea că: „foarte adesea, Mântuitorul Iisus Hristos după ce a predicat Evanghelia Împărăţiei Cerurilor a vindecat pe cei bolnavi şi uneori, a înmulţit peştii şi pâinile pentru a da puţină hrană celor care toată ziua şi-au hrănit sufletul duhovniceşte”. În acest context, el a precizat că „noi mergem după exemplul sau pilda Mântuitorului Iisus Hristos: predicăm Evanghelia, ne rugăm, dar în acelaşi timp ajutăm cât este posibil comunitatea ca să se întărească mai ales acolo unde sunt bătrâni, bolnavi, oameni singuri”.
În data de 17 aprilie 2024 cu binecuvântarea și purtarea de grijă a Înaltpreasfințitului Părinte Dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscop al Aradului, s-a derulat o acțiune social filantropică în Parohia Mădrigeşti, Protopopiatul Sebiş.
Această acțiune a fost posibilă financiar cu sprijinul unor credincioși iubitori de Dumnezeu și de aproapele.
Pr. Teodor-Gheorghe Zbîrcea