Denia Acatistului Bunei Vestiri săvârșită de Arhiepiscopul Aradului

În seara zilei de vineri, 19 aprilie 2024, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a oficiat Denia Acatistului Bunei Vestiri în Catedrala Arhiepiscopală ,,Sfânta Treime” din Arad, dimpreună cu soborul preoţilor şi diaconilor slujitori.

Cu acest prilej, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Timotei a rostit un cuvânt de învăţătură în care, după ce a arătat legătura dintre sfintele slujbe ale săptămânii a cincea din Postul Mare, a insistat asupra învățăturii mariologice și hristologice întâlnită în cuprinsul Acatistului.

Protos. Iustin Popovici

***

Câteva date despre această sărbătoare

Denia Acatistului Bunei Vestiri sau Slujba Imnului Acatist este oficiată în fiecare an, vineri seara, în săptămâna a V-a din Postul Sfintelor Paşti, în cinstea Preasfintei Fecioare Maria. În timpul Postului Sfintelor Paști, Biserica a rânduit două momente importante închinate Maicii Domnului: sărbătoarea Bunei Vestiri, la 25 martie, și Denia din vinerea săptămânii a V-a. Acatistul Bunei Vestiri, unul dintre cele mai cunoscute imne de laudă închinate Maicii Domnului, este alcătuit din 12 condace și 12 icoase. Această compoziție, atribuită patriarhului Serghie al Constantinopolului, dă expresie, în formă poetică, învățăturii Bisericii despre Maica Domnului.

Sărbătoarea îşi are originea în intervenţia miraculoasă a Fecioarei Maria în timpul atacării Constantinopolului de către perşi şi avari, în 7 august 626. În timp ce împăratul Heraclie se afla într-o expediţie în Orient, departe de Constantinopol, Patriarhul Serghie a făcut procesiuni cu lemnul Sfintei Cruci, cu icoana ,,nefăcută de mână” a lui Hristos şi veşmântul Maicii Domnului şi a încurajat poporul să înalţe rugăciuni către Născătoarea de Dumnezeu. Râvna locuitorilor a fost atât de intensă, încât au reuşit să respingă inamicul. În semn de mulţumire, întreg poporul capitalei a petrecut noaptea victoriei cântând în picioare Imnul Acatist în biserica Maicii Domnului de la Vlaherne.

Comemorarea zilei de 7 august, ca zi de ajutor dat de Dumnezeu împotriva duşmanilor, a fost mutată în secolul al VIII-lea pe data de 25 martie, de Patriarhul Gherman. În secolul al IX-lea, aceasta era sărbătorită la sfârşitul Postului Sfintelor Paşti, iar mai târziu a fost fixată în săptămâna a V-a din Postul Mare.

În lucrarea ,,Triodul explicat”, Makarios Simonopetritul afirma că această comemorare nu este însemnată doar pentru locuitorii Constantinopolului din vechime, ci şi pentru noi, cei care suntem asediaţi neîncetat de diferite patimi. Aşadar, acum nu mai vorbim de un atac asupra unei cetăţi, ci de un atac asupra fiinţei noastre din partea demonilor. Cerem, așa cum au cerut cei din vechime ajutor, ca şi noi să ieşim din această luptă victorioşi.