Parohia Arad – Aradul Nou

ARHIEPISCOPIA ARADULUI

PROTOPOPIATUL ARAD

PAROHIA ARADUL NOU

Hramul Sfântul Mare Mc. Gheorghe

Preot paroh TEODOR FAUR

Data şi locul naşterii*: 15 septembrie 1957, Loc. Cuied, Jud. Arad

Domiciliu: Arad, Calea Timişorii, nr. 15

Studii:

Seminar/Liceu: Seminarul Teologic Caransebeş

Facultate/Institut: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu

Data hirotoniei: 30 ianuarie 1982

Parohii ocupate şi perioada: Parohia Brad, între anii 1982-2010; Parohia Aradul Nou, din 2010 –

Grade profesionale: gradul I

Distincţii primite şi anul: iconom stavrofor

Domiciliu stabil: Arad, Calea Timişorii, nr. 15

Tel (fix/mobil)*: 0735 864434

E-mail*: teodorfaur@gmail.com

Număr de credincioşi: 1500 (persoane)

image

Preot slujitor GABRIEL COSMIN MARIȘ

Data şi locul naşterii*: 17 octombrie 1979, loc. Deva, Jud. Hunedoara

Domiciliu: Com. Vladimirescu, str. 11, nr. 2, Jud. Arad

Studii:

Seminar/Liceu: Şcoala Normală ,,Sabin Drăgoi”, Deva

Facultate/Institut: Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Ilarion V. Felea” din Arad

Masterat: Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Ilarion V. Felea” din Arad

Data hirotoniei: 15 august 2002

Parohii ocupate şi perioada: Susani, între anii 2002-2009; Caporal Alexa, între 2009-2014, Aradul Nou, din 2014 –

Grade profesionale: gradul I

Distincţii primite şi anul: Sachelar – 2004; Iconom – 2007; Iconom stavrofor – 2015

Domiciliu stabil: Com. Vladimirescu, str. 11, nr. 2, Jud. Arad

Tel (fix/mobil)*: 0745 074295

E-mail*: ar14rai@yahoo.com

 

image

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ
ARADUL NOU

image

A. Istoricul comunității parohiale
Arad este reședința și cel mai mare oraș al județului Arad, situat pe cursul inferior al râului Mureș, vestul României. Municipiul se află la limita regiunilor istorice Crișana și Banat.La recensământul din anul 2011 Aradul avea o populație de 159.074 locuitori, fiind al doisprezecelea cel mai mare centru urban al României din punct de vedere demografic. Municipiul Arad constituie pentru vestul României un punct important în ceea ce privește industria, și este de asemenea un nod important în transporturile feroviare, rutiere, având și aeroport. În privința religiei ortodoxe, orașul Arad este reședința scaunului Arhiepiscopal al Aradului.
Cartierul de mai târziu – Aradu Nou, veche vatră de vieţuire românească, aşezat pe malul stâng al Mureşului, încă din secolele XII-XIII a purtat denumirea de Schela. Despre existenţa unor creştini în Schela aflăm din informaţiile pe care le avem de la mijlocul veacului al XVII-lea prin intermediul mărturiilor călătorului turc Evlia Celebi Efendi (1611-1682). El consemnează că nu departe de cetatea Aradului situată pe malul nordic al Mureşului, era un pod peste râu iar în aşezarea situată din partea dinspre Timişoara a podului „se află două sute de case de creştini”. Aceştia nu puteau fi decât ortodocşi, români în majoritate şi câteva familii de sârbi.
În prezent, cartierul se întinde pe o lungime de 2,5 km (N-S) și 3 km (E-V).

B. Istoricul bisericii parohiale
În acest cartier, exista şi o biserică edificată în mod sigur din lemn a cărui slujitor în 1767 era preotul Gheorghe Popovici, originar din Bătania.
Sfârşitul bisericii şi chiar a parohiei ortodoxe poate fi pus pe seama masivelor colonizări habsburgice care au început încă din al doilea deceniu al secolului al XVIII-lea continuând până în cea de-a doua jumătate a veacului. La sfârşitul perioadei de colonizare, Aradul Nou devine una dintre cele mai populate aşezări cu familii de origine germană. Nu după mult timp, între populaţia autohtonă şi noii veniţi, se nasc o serie de nemulţumiri şi asperităţi. În aceste împrejurări, prin ordinul din 24 iulie 1765 al Mariei Tereza, românii au fost mutaţi în Mănăştur iar sârbii la Felnac.
După primul război mondial, alături de puţinii români aflaţi în partea de cartier numită Mureşel, au fost aşezaţi colonişti aduşi din satul Furcşoara de lângă Ilia (județul Hunedoara) dar şi din alte sate, întemeindu-se partea de cartier numită Colonia veche. Aceasta a fost grăuntele de muştar din care avea să se formeze viitoarea parohie ortodoxă din Aradul Nou. Cel care a depus eforturi pentru înfiinţarea noii parohii a fost preotul prof. dr. Nicolae Popovici, secondat de o serie de intelectuali şi funcţionari din administraţia de stat în frunte cu dr. Aurel Crişan.
Urmare a creşteri treptate, începând mai ales cu 1921, a numărului ordodocşilor în Aradul Nou şi mai ales în Mureşel, care „au hotărât să se organizeze bisericeşte” în anul 1925, Ministerul Cultelor recunoaşte Parohia ortodoxă română Aradul Nou, ca parohie independentă. Până atunci credincioşii aparţineau de parohia Sânicolaul Mic. Consiliul eparhial Arad numeşte, prin decizia cu numărul 1482/1926, ca administrator parohial pe profesorul preot dr. Nicolae Popovici, de la Institutul Teologic din Arad.
La 24 august 1926 a fost declarată parohie de sine stătătoare separându-se de parohia Sânicolaul Mic la care fusese afiliată până atunci. Ca urmare, consiliul parohial începe demersurile pentru înălţarea unei biserici. După cumpărarea locului, în proximitatea celui pe care se află biserica catolică, încep şi lucrările de construcţie, în anul 1928, după planurile profesorului arhitect Victor Vlad din Timişoara. Într-un timp surprinzător de scurt este înălţat corpul principal al bisericii, cu naosul şi altarul în stil bizantin, acoperişul este acoperit cu ţiglă iar turlele cu tablă. Suprafaţă bisericii este de 290 mp.
Parohia legal şi oficial întemeiată nu se sprijinea pe nici o bază materială. Nu era biserică, casă parohială, cimitir. Preotul Nicolae Popovici a pornit de la nimic şi a reuşit în numai câţiva ani să ridice o biserică şi să o înzestreze cu cele necesare. La 17 iunie 1928, episcopul Grigorie Comşa punea piatra de temelie a noii biserici situată în Arad, Calea Timișorii nr. 21, iar la 7 martie 1937 este sfinţită de episcopul Andrei Mager.
Astfel că, din 1925 până în 1929, valoarea investitiei realizate din contribuţia locuitorilor, a Primăriei Aradul Nou şi a subvenţiilor judeţului se ridica la 2,3 milioane lei, după cum rezultă din „Monografia judeţului Arad de la Unire până în 1938”.
După doi am s-a construit faţada bisericii şi cele două turnuri, iar în 1935 s-a mai ridicat naosul lateral iar altarul a căpătat forma sa actuală. Dar banii au fost cheltuiţi şi biserica mai avea nevoie de altele pentru a fi complet terminată.
În primăvara anului 1938, membrii din conducerea Parohiei Ortodoxe Române din Aradul Nou, se adresează prefectului Aradului, col. Mihai Dorbriceanu, pentru a fi sprijiniţi în multele nevoi de care le avea parohia. Era o a doua încercare după ce, o solicitare similară, formulată în 23 aprilie 1937, fusese respinsă de prefectul Ioan Groza „ din lipsă de fonduri.”
În cererea lor, ei fac o trimitere la istoria recentă şi la realizările credincioşilor din comună. „Parohia noastră este o parohie tânără care s-a organizat în anul 1926 şi se compune din câţiva intelectuali, funcţionari, colonişti şi muncitori din Aradul Nou, Murăşel şi Arad – Subcetate. S-a înfiinţat spre a servi înalte interese naţionale şi religioase mai ales în comuna Aradul Nou, centru de plasă, dar cu puternică populaţie minoritară bine organizată în toate privinţele. Parohia noastră, în scurtul timp de când fiinţează, a devenit aici cel mai puternic factor de afirmare şi consolidare naţională şi religioasă” afirmă semnatarii scrisorii dr. Nicolae Popovici profesor la Academia Teologică din Arad, dr. A. Crişan, conducătorul Oficiului parohial ortodox român Aradul- Nou şi Ştefan Popovici, membru în Consiliul parohial. „Astfel, precizează ei, va trebui să înălţăm turnurile, care sunt prea scunde faţă de corpul bisericii, să schimbăm pardoseala provizorie, să înzestrăm biserica cu un clopot mare, pe lângă cele două mici pe care le avem. De asemenea avem nevoie neapărat de o casă parohială pentru preot, de o locuinţă pentru paraclisier, etc. Pentru toate acestea noi vom face toate eforturile ca să adunăm fondurile necesare, aşa cum am făcut şi până acum de la înfiinţarea parohiei noastre, în care timp am investit pentru cumpărarea locului bisericii 500.000 lei, iar pentru construcţia bisericii şi înzestrarea ei cu cele necesare, mai bine de un milion de lei, rămânând parohia grevată de o datorie de numai 30.000 lei”. Solicitarea lor a avut efect.
Printr-o rezoluţie, prefectul judeţului col. Mihai Dobriceanu, aprobă alocarea către parohie a sumei de 30.000 lei din fondurile judeţului. Sumă evident insuficientă pentru înălţarea turlelor bisericii sau cumpărare unui clopot mare, dar măcar acoperitoare a datoriilor parohiei.
Eforturile fară ostenire ale consiliului parohial se materializează în 1938 cu iconostasul bisericii făcut de Liceul industrial -forestier din vecinătate, după planurile preotului Florin Mureşanu. Iconostasul este sculptat în lemn şi are trei rînduri de icoane pictate, opera pictorului Iulian Toader. În acelaşi an este făcută şi pictura murală realizată în „stil bisericesc puţin modernizat” de către pictorul Ştefan Soos.
Conform adresei nr.16 din 21 iulie 1945 a Oficiului protopopesc ortodox român Arad (semnată Florea Codreanu- protopop) către direcţiunea Palatului Cultural, „cartierele Subcetate şi Mureşel împreună cu Aradul Nou formează o parohie cu biserica în Aradul Nou având un preot Ioan Brândaş şi un al doilea refugiat utilizat Alexandru Braşoveanu, cu un număr de 1208 suflete”. Biserica cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a fost sfinţită în 2 septembrie 1961 de episcopul Aradului, Nicolae Corneanu, ulterior Mitropolit al Banatului. În 2010 are 1.600 familii de credicioşi în evidenţele sale.
În perioada 2001 – 2003, pictura tempera a bisericii a fost înlocuită cu una nouă, în tehnica fresco, executată de către pictorul de biserici Gheorghe Matei din Arad. Interesantă este scena păcatului originar din pronaos, care-1 înfăţişează pe Adam cu mustaţă (după portul specific zonei), alături de personajele cunoscute.
Ultima sfințire și binecuvântare a lucrărilor a fost săvârșită de către Înaltpreasfințitul Părinte Timotei Arhiepiscop al Aradului la 22 mai 2005 în fruntea unui sobor de preoți și diaconi și în prezența unui număr mare de credincioși.
Pe pisania bisericii este menționat: „RIDICATU-S-A BISERICA ACEASTA CU HRAMUL SF. M. MC. GHEORGHE INTRE ANII 1928-1935. PICTURA IN TEMPERA A FOST INLOCUITA CU PICTURA NOUĂ, IN TEHNICA FRESCĂ, IN ANII 2001-2003, EXECUTATĂ DE PICTORUL BISERICESC GHEORGHE MATEI DIN ARAD, SUB ARHIPASTORIREA P.S. DR. TIMOTEI SEVICIU SI PREOTII PAROHI SIMION FARCUT SI GHEORGHE BEJ, IAR PROTOPOP AL ARADULUI ARHID. IOV ORĂDAN. BINECUVÂNTAREA LUCRĂRILOR S-A FĂCUT IN ANUL 2005.”
Parohia deține și o casă parohială situată în municipiul Arad, Calea Timișorii nr. 15, construită în anul 1930, având 4 camere, actualmente în reparații.

Preoţii ortodocşi slujitori ai parohiei:
1) 1926- 1940 dr. Nicolae Popovici
2) 1938- 1940 Petru Bogdan
3) 1940- 1948 Ioan Brândaş
4) 1945- 1973 Alexandru Braşoveanu
5) 1949- 1952 Mircia Emandi
6) 1952- 1959 dr. Simion Şiclovan
7) 1959- 1960 dr. Liţiu Gheorghe
8) 1973- 1979 dr. Liţiu Gheorghe
9) 1961- 1975 Nicolae Vesa
10) 1976-2006 Bej Gheorghe
11) 1979- 2014 Simion Fărcuțiu
12) 2010- prezent Teodor Faur
13) 2014- prezent Gabriel Cosmin Mariș (și consilier social al Arhiepiscopiei Aradului)

C. Cimitirul
Parohia deține un cimitir confesional situat în sud-vestul celui catolic, în suprafață de 4,1 ha teren, având în centrul său o capelă mortuară construită în perioada 2010 – 2013, prevăzută cu spațiu de priveghere, anexe necesare și o locuință de servici pentru îngrijitorul cimitirului.

D. Activități culturale și filantropice
Parohia desfășoară mai multe activități de întrajutorare dar și manifestări culturale, implicând Consiliul Parohial dar și Comitetul Parohial. Se are mereu în vedere ajutorul constant al credincioșilor proveniți din familiile dezorganizate și aflate în incapacitatea de a oferi condiții minimale de subzistență, deasemenea implementarea unor proiecte având ca scop integrarea socială a copiilor din aceste familii. Anual, cu ocazia hramului bisericii s-au acordat tuturor credincioșilor pachete cu alimente iar cu ocazia Sfintelor Sărbători de Crăciun și de Paști s-au dăruit mai multe pachete pentru copii. Deasemenea la începutul anului școlar au fost sprijiniți cu ghiozdane și rechizite mai mulți copii nevoiași din școlile aflate în parohie.
Parohia are din 1926 un cor mixt „Sf. M. Mc. Gheorghe” care activează duminical și în mai ales în marile sărbători, când oferă credincioșilor câte un concert de cântări specifice sărbătorilor. Actualul dirijor este prof. Marius Lăscoiu, masterand în teologie.
Duminical, în biserică au loc cateheze destinate tinerilor iar din 2014 s-a înființat și un cor pentru copii care concertează la fiecare Praznic de Paști și de Crăciun.
Parohia organizează prin Agenția de Pelerinaje a Patriarhiei Române – Basilica Travel Arad, numeroase pelerinaje în țară și în străinătate cu enoriașii parohiei și tabere ortodoxe pentru copii.
Sf. Maslu se săvârșește în ultima duminică a fiecărei luni și în cele 4 posturi mari ale anului.

image

image

image