Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” Caporal Alexa
Preot paroh: Liviu Pamfiloiu
Tel: 0741.143894
ISTORICUL COMUNITĂŢII PAROHIALE. [PREZENTARE GENERALĂ A LOCALITĂŢII D.P.D.V. GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC, MONUMENTUL EROILOR] Localitatea Caporal Alexa – respectiv vechiul Cherechiu, până în anul 1926 – se află în Câmpia de Vest a țării, în județul Arad, la 7 km. de orașul Pâncota și la 6 km. de orașul Sântana de care aparține administrativ. Din punct de vedere istoric, este o așezare veche românească datând din anul 1334, unde Marki menţionează Kerekiul ca fiind o parohie. Deasemenea, istoria amintește că Sixt, arhidiaconul de Pâncota a plătit decima papală pentru Parohia Cherechi lui Iacob al lui Berengariu şi Raimund de Bonfată. Pentru ridicarea bisericilor parohiale nesprijinite de feudalii bogaţi, se asociau mai multe sate, iar satul născut în preajmă va purta numele hramului Bisericii. In 1343 şi 1463, localitatea Cherechiu se numea Kerekegyhaz. In secolul al XVI-lea, în 1578, încă mai funcţiona arhidiaconatul catolic al Pâncotei. Nu se cunoaşte data când a luat fiinţă Parohia ortodoxă română, dar locuitorii aveau biserică încă din secolul XIV, dovada fiind locul „Bisericuţa” de la marginea satului, înspre localitatea Olari, în 1343 biserica numindu-se Kerekegyhaz şi era un modest locaş de rugăciune. Nu se cunoaşte data exactă la care a fost construită atunci, dar se presupune că locuitorii de aici îşi aveau preotul şi biserica lor încă din sec. al XV-lea. În anul 1561, localitatea se numea Egyhazas Kerek, deci avea biserică, şi aparţinea nobililor Michael Mora, Lucae Iaz, Ioanne Horvath, Bernard Pisaly, Valentin Simon. Caporalul Ion Alexe, de unde vine numele localității, a fost un soldat român ce a fost împuşcat, pe drumul dintre Pâncota şi Cherechi, la 7/20 aprilie 1919 de o patrulă maghiară, când escorta spre casă intelectualii comunei (preoţii Ioan Fofiu, Nicolae Stan, învăţători, notar), cei care întâmpinaseră armata română la Pâncota. Pe crucea lui Ion Alexe din curtea bisericii din Pâncota este scris: „Aici odihneşte caporalul Alexe Ion, din comuna Adunaţi, judeţul Teleorman, Regimentul 2 Vânători, regina Elisabeta, Compania a V-a, contingentul 1916, mort pentru ţară, fiind împuşcat mişeleşte în drum spre Cherechiu de garda roşie ungurească în ziua primă a Sfintelor Paşti 7/20 aprilie 1919. Martirule erou, odihneşte-te în pace!” Astfel, în anul 1926, se schimbă numele localității – CAPORAL ALEXA/Cherechiu. Statistici:1779 – Într-o Conscripţie din acest an, Cherechiul din circumscripţia Şiria avea o şcoală care funcţiona în clădirea casei parohiale de atunci. După religie, în Cherechi existau 1909 ortodocşi, 152 romano – catolici, 2 greco – catolici, 10 reformaţi, 25 luterani, 7 evrei şi 27 de altă religie. 1910 – Cherechiu avea 2026 locuitori dintre care 1848 români, 66 unguri, germani 15, evrei 5 și alte naționalități 17. Pusta Cherechi aparţinea de comună şi avea 117 locuitori (31 de români şi 86 de maghiari, după religie fiind 55 de credincioşi romano-catolici, 31 ortodocşi, 8 reformaţi, 19 luterani, 4 evrei. 1930 – comuna Caporal Alexa avea 1788 locuitori, din care 860 de bărbaţi şi 928 de femei, fiind 1729 de români, 39 maghiari, 20 germani, după religie fiind 1663 ortodocşi, 49 romano-catolici, 1 reformat, 9 luterani, 29 baptişti, 38 de alte religii.1950 – Până atunci, comunitatea românilor ortodocşi (peste 2000 de suflete) se folosea de două parohii, apoi, după o nouă arondare a parohiilor din toată ţara, rămânând până astăzi numai Parohia a II-a.1967 – populația a scăzut cu 567 de suflete. Actualmente localitatea numără 1235 de suflete.
ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] Data construirii bisericii: 1791 (catapeteasma 1805) – din daniile enoriașilor. 1910, locaşului de cult i se fac reparaţii, Ştefan Herling din Şiria fiind antreprenorul care a reparat biserica. 1922, se restaurează pictura iconostasului, lucrări de sculptură, zugrăvirea pereților (72 000 lei)1929, 19/20 octombrie – sfinţirea bisericii de către episcopul Grigorie Comşa, preoţi fiind Ioan Fofiu şi Nicolae Stan.1935, ridicarea casei parohiale: pr. Ioan Fofiu și Nic. Stan – epitrop, Ghe. Domșa; 1960, slujește aici Gherasim Hunedoreanu, arhiereu vicar. 1961 – prin strădania preotului paroh Iosif Stoica, biserica este renovată din nou. Se repară la exterior, se pictează la interior în frescă și tempera (22 000 lei). Altarul bisericii este pictat de preotul Andrei Mitroiu, tavanul şi pereţii laterali ai naosului de Iulian Ţoader şi Liviu Tulcan. 1992, se reînnoieşte pictura de către Sorin Hosu şi Silviu Dîrstaru, se boltește biserica, se schimbă geamurile și scaunele bisericii, prin strădania preotului Gheorghe Gligor şi cu sprijinul enoriaşilor din localitate, epitrop fiind Petru Munteanu. 2014– în 16 aprilie, Înaltpreasfințitul Părinte Timotei Arhiepiscop al Aradului sfințește noul clopot al bisericii de 336 Kg (Si bem) (după ce clopotul mare din 1925 s-a fisurat) și clopotul viitoarei capele din cimitir.[ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢIE] Materialul construcției: piatră de Galșa, acoperită cu tablă galvanizată adusă de la uzina de vagoane din Arad (iniţial fusese acoperită cu ţiglă solzi). Forma: navă, în stil baroc. Dimensiuni: lungimea 28 m, lățime 12m, înălțime 24 m, suprafață 180 mp, Altitudine: 108 m. [PICTURA] 1922– se restaurează pictura iconostasului, lucrări de sculptură, zugrăvirea pereților iar în anul 1992 se reînnoieşte pictura de către Sorin Hosu şi Silviu Dîrstaru în timpul preotului Gligor Gheorghe.[OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI]La oficiul parohial se păstrează vechi registre și consripții cu parohiale din anii 1889 – 1900, cât și cărți de cult din acea perioadă[ŞIRUL PREOŢILOR] Parohia I: Vasile Ungureanu, Ioan Sasu (1846), Sinesie Sasu (1885-1900), Alesandru Munteanu (1901-1905, când a mers la Tileagd, ca protopop), Adrian Filip (1906-1922, care a înregistrat în matricola botezaţilor, la 30 aprilie 1922, pe nou-născutul Ştefan Popa, viitorul poet Ştefan Augustin Doinaş, naşa fiind Roza Domşa, soţia epitropului bisericii), Nicolae Stan (1925-1962), Iosif Stoica (Șepticu) (1962-1983).Parohia a II-a: Petru Milici, Teodor Stan-senior, Nicolae Stan, Teodor Stan-junior (1885-1903, înmormântat cu 21 de preoţi), Ioan Fofiu (1905-1943, 38 de ani de preoţie), Ioan Laza (1946-1951, când se desfiinţează Parohia a II-a, în urma unei noi arondări a parohiilor din toată ţara), Ştefan Munteanu (1952-1954), Vladimir Barcari (1978-1979, pensionar), Gheorghe Gligor (1983-1996), Adrian Murg (1996-2008), Gabriel Cosmin Mariș (2009-2014), Liviu-Ion Pamfiloiu (2014- ). [CÂNTĂREŢI ŞI EPITROPI DE SEAMĂ] Cantorii bisericii:Sofica Petru, Buda Ioan, Pavel Orbu, Porcolean Gheorghe, Porcolean Nicolae (Cula), Sofica Traian (Snopu),Laza Ioan, Gurban Todor (Todorică), Popa Todor (Popiță), Blăgău Todor (Rancu), Nicolae Blăgău, Brădeanu Gheorghe, Lupaș Gheorghe (Giuri), Comloşan C-tin, Buda Gheorghe (Giorgică), Buda Simion, Porcolean Sandu + C-tin, Laza Ilie, Cârn Gheorghe, Șeran Ioan, Șeran Teodor, Comloșan Nicolae(Niki),prof. Grecu Pavel, care cântau în două strane. Epitropii Parohiei Caporal Alexa:Gheorghe Domșa, Laza Nicolae, Iliuța Nicolae, Gurban Todor, Muntean Petru, Lipovan Florian, Betea Teodor, Popa Alexa și Laza Gheorghe.
Crâsnicii bisericii din Caporal Alexa:Buda Filip, Pac Ilie, Gurban Teodor, Lupaș Petru,Lipovan Teodor
Curta Ioan, Bej Teodor, Comloșan Dorin și Comloșan Marina.
CIMITIRUL Cimitirul este proprietate a parohiei. Dintre personalitățile înmormântate aici amintim pe familia preotului Stan, pe printele Vladimir Barcari, pe înv. Brad Delia ș.a. Preoţii Teodor şi Nicolae Stan sunt înmormântaţi în curtea bisericii, crucile acestora observându-se şi astăzi.
ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI FILANTROPICE ÎN TRECUT Primul cor al bisericii a fost înfiinţat de învăţătorul Ion Cădaru, apoi corul a fost dirijat de Pavel Roşu (Orbu), învăţătorul Petru Precup (care folosea culegerea de cântări corale a lui Timotei Popovici, dăruită acestuia în 1929), Georgică Buda, învăţătoarea şi folclorista Iuliana Precup Bădâi (apreciată de regretatul preot şi folclorist Gheorghe N. Dumitrescu-Bistriţa, care i-a publicat studiul folcloric în revista „Izvoraşul”, vizitată deseori de folcloristul Ioan T. Florea, ultima dată în 1977, pentru că avea o bună cultură muzicală, fiind eleva compozitorului şi autorului de publicaţii muzicale bisericeşti şi laice Trifon Lugojan, absolvent al Conservatorului Regal din Leipzig), Sofica Traian.
Pe lângă corul mare, a luat ființă în 2009 Corul de copii „Îngerașii” format din 40 de copii de vârste diferite. Corul de copii a susținut concerte anual de Sfintele Paști, de Crăciun, la hram și deasemenea la Ziua Națională. Pe lângă acestea, a cântat și în alte parohii și chiar în Filarmonica de Stat din Arad. Corul se bucură de activități recreative și de excursii repetate în județ și în județele învecinate, la toate Sfintele Mănăstiri apropiate și obiectivele turistice. Pregătire lor se face în centrul cultural-religios Ioan Rusu din localitate, sub directa atenție a preotului paroh, Liviu-Ion Pamfiloiu.
PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI Actualmente parohia, majoritar ortodoxă își continuă activitatea sa milenară de mamă a acestui popor dreptcredincios, de luminare, întrajutorare și conducere a fiilor săi pe calea mântuirii.
DATELE DE CONTACT ALE PAROHIEI. [HRAM]Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, [ADRESA] oraș Sântana, sat – Caporal Alexa, nr.217, Județul Arad, [OFICIUL PAROHIAL] – Caporal Alexa, nr. 172 Arad.
BIBLIOGRAFIE: Ciuhandu Gheorghe – ,,Românii din Câmpia Aradului de acum două veacuri. Arad”, 1940;Arad. Monografie, Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1979;,,Aradul – prezenţă permanentă în istoria patriei”, Arad, 1978;Suciu Coriolan – Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, vol. I, 1986;Popeangă Vasile – ,,Un secol de activitate şcolară în părţile Aradului, 1721-1821”, Arad, 1974; Pr. Pavel Vesa,Biserici de lemn de odinioară,Editura Gutenberg Arad-1997.
