ARHIEPISCOPIA ARADULUI
PROTOPOPIATUL ARAD
PAROHIA GRĂNICERI
Hramul Sfântul Mare Mc. Gheorghe
Preot paroh ADINEL POPOVICI
Data şi locul naşterii* 6 mai 1983, Loc. Bârzava
Domiciliu: Loc. Grăniceri, Nr. 1, Jud. Arad
Studii:
Seminar/Liceu: Seminarul Teologic Ortodox Arad, promoţia 2003
Facultate/Institut: Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Ilarion V. Felea”, Arad, promoţia 2007
Masterat: Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Ilarion V. Felea”, Arad, promoţia 2009
Data hirotoniei: 15 martie 2009
Parohii ocupate şi perioada: Mada, 2009-2015, Baru Mare, 2015-2019, Jud. Hunedoara şi Parohia Grăniceri, Jud. Arad, 2019-prezent
Grade profesionale: Gradul II
Distincţii primite şi anul: Iconom stavrofor, anul 2015
Domiciliu stabil: Grăniceri, Nr. 1
Tel (fix/mobil)*. 0728.271151
E-mail*: adinelpopovici@yahoo.com
Număr de credincioşi: aprox. 1000
- ISTORICUL COMUNITĂŢII PAROHIALE. [PREZENTARE GENERALĂ A LOCALITĂŢII D.P.D.V. GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC, MONUMENTUL EROILOR]
Localitatea Grăniceri, fosta „Otlaca”, atestată documentar din anul 1394, este situată în Câmpia Crişurilor, la graniţa de vest a României, în partea de nord-vest a judeţului Arad, la o distanţă de 60 km de municipiul Arad. Actualmente comună, se întinde pe o suprafaţă de 7.900 ha şi are în componenţă satele Grăniceri şi Şiclău. Populaţia comunei este de 2.596 locuitori, majoritatea români ortodocşi[1]. Ocupaţia de bază a locuitorilor este cultivarea pământului şi creşterea animalelor, iar, în ultimii ani, persoanele mai tinere lucrează la fabricile din Chişineu-Criş, oraş situat la o distanţă de 18 km de Grăniceri. În localitate, în parcul din centrul comunei, există un Monument al Eroilor, ridicat în memoria celor căzuţi în cele două Războaie Mondiale, de către Primăria Comunei Grăniceri, în anul 1988 şi sfinţit în data de 3 august 1988[2].
- ISTORICUL BISERICII PAROHIALE.
[ISTORIA ZIDIRII EI]
La mijlocul secolului al XVIII-lea, a existat o biserică de lemn cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, situată pe vatra veche a satului, pe locul numit „Movila cu cruce”. La sfârşitul veacului al XVIII-lea sau începutul celui următor, a fost înlocuită cu alta din piatră, pe fundaţia căreia, în 1911, a fost înălţată actuala biserică, cu hramul celei vechi[3]. Pisania bisericii prohiale ne spune că : „Pe fundamentul vechiu din anul 1705 s-a edificat Sfânta Biserică în anul 1911 şi s-a pictat prin prof. Toader Iulian din Arad în anul 1928, în zilele I.P.S.Sale Patriarh român D. Miron E. Cristea, I.P.S Arhiepiscop şi Mitropolit al Ardealului D. Nicolae Bălan, P.S Episcop al Aradului D. Grigorie Gh. Comşa; Prea Cucernicia Sa Protopop al Chişineului Dimitrie Barbu, Cucernicii parohi ai Sfintei Biserici Gheorghiu Turic, Iustin Iancu şi Tuliu Octavian Turicu”.
[ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢIE]
Biserica este zidită din cărămidă, în stilul barocului timpuriu. Este de tip navă, cu altar decroşat, orientat pe axa est-vest şi turn-clopotniţă. Exteriorul bisericii a fost consolidat şi renovat în anul 2012. Dimensiunile acesteia: 28 m x 10 m.
[PICTURA] Pictura murală a fost realizată în anul 1928, în tempera de către profesorul Iulian Toader din Arad, în stilul neoclasic cu puternice influenţe româneşti, ce se regăsesc cu precădere la ornamentele pictate ce încadrează scenele. Pictura a fost restaurată în anul 2014. Iconostasul bisericii este de tip baroc, decorat cu icoane pictate în ulei şi ornamente sculptate şi poleite.
[OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI] Cărți vechi: Evanghelie (București 1723), Antologhion și Penticostar (Râmnic 1737, 1743), Biblie (Sibiu 1856-1858) și altele.
[ŞIRUL PREOŢILOR] Petru (1746); Ioan (1746); Gavril Nemeş (1755); Ioan (1755); Iosif Popovici (1767); Nicolae Popovici (1767); Nicoară (1767, 1787); Vasile (1783); Ioan Moaler (1783, 1791); Toma Câmpeanu (1783, 1791); Ioan Mihailovici (1788, de fapt Mihăilă); Vasile Popovici (1791, 1814); Toma (1814); Lazăr Popovici (1820-1835); Ioan Popovici (1817-1856); Alexiu Popovici (1818-1829); Petru Popovici (1819-1840); Lazăr Popovici (1846-1858); Simeon Giulani (1848-1858); Ştefan Popovici (1854-1896); Ioan Avram (1859-1862); Ioan Julani (1862-1899); Dimitrie Popovici (1864-1893); Ştefan Popovici (1882); Alexiu Popovici (1893-1896); Gheorghe Turic (1895-1947); Iustin Iancu (1897-1948); Romul Mladin (1900-1918)[4]; Tuliu Octavian Turicu; Nicolae Lipovan; Simion Moleriu; Aurel Faur (1990-2019), Pr. Adinel Popovici (2019-prezent)
[CÂNTĂREŢI ŞI EPITROPI DE SEAMĂ] Paşcu Ardelean, Gheorghe Maghiar, Simion Mara, Ioan Rus, Petru Gros, Petru Costea, Ştefan Pagubă şi Adrian Puşău.
- CIMITIRUL Parohia are doua cimitire: unul, aşezat în partea de nord-est a localităţii (spre comuna Pilu), unde se află înhumaţi fostul protopop de Budapesta Toma Ungureanu şi profesorul Gheorghe Sora; altul, situat în partea vestică a comunei (spre oraşul Elek din Ungaria), unde se află înmormântaţi Ştefan Rusu (ctitor al Bisericii Ortodoxe Române Otlaca Pusta din Ungaria şi fost proprietar al Castelului din Macea), preotul Gheorghe Turicu, preotul Nicolae Lipovan, preotul Simion Moleriu şi profesorul Petru Botaşiu (arhitectul parcurilor din comună ).
- ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI FILANTROPICE ÎN TRECUT Prima școală confesională s-a înființat în anul 1775; la 1823 avea 35 de elevi. Parohia a avut mai multe coruri bărbăteşti, iar în prezent există un cor mixt; cât priveşte activităţile filantropice, de sărbători parohia a oferit – şi oferă – mici ajutoare familiilor sărace şi cu mulţi copii.
- PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI Profilul actual al parohiei este unul pastoral-misionar-cultural-filantropic, cu activităţi specifice, adaptate nevoilor credincioşilor şi comunităţii. Numărul enoriaşilor este de 952 suflete.
- DATELE DE CONTACT ALE PAROHIEI.
– [ADRESA]: Parohia Ortodoxă Română Grăniceri, localitatea Grăniceri, nr.1, judeţul Arad; [HRAM] „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”; [OFICIUL PAROHIAL]: telefon: 0257.353.131; parohia nu are site oficial.
BIBLIOGRAFIE:
– Arhiva Parohiei Ortodoxe Române Grăniceri; Arhiva Primăriei Grăniceri, Planul Urbanistic General al comunei Grăniceri; BOBOIESCU, Sofia-Silvia, Despre Grăniceri. Monografie, ms., 2007; VESA, Pavel, Pr. dr., Episcopia Aradului. Istorie. Cultură. Mentalităţi (1706-1918), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2006.
[1] Sofia-Silvia BOBOIESCU, Despre Grăniceri. Monografie, ms., 2007, p.3.
[2] Arhiva Primăriei Grăniceri, Planul Urbanistic General al comunei Grăniceri.
[3] Pr. dr. Pavel VESA, Episcopia Aradului. Istorie. Cultură. Mentalităţi (1706-1918), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujueană, 2006, p. 611.
[4] Ibidem.
