Parlamentul României a adoptat, în data de 12 mai 2021, o lege care prevede instituirea, în data de 10 mai, a Zilei Românității Balcanice. A fost astfel reluată o tradiție națională: între 1906 și 1948, în 10 mai se serba și Ziua Românilor din Balcani.

Data evocă ziua de 10 mai 1905, când, la cererea insistentă a României, Sultanul Abdul Hamid al II-lea a emis la Constantinopol (Istanbulul de azi) o iradea (decret imperial) prin care românii din Imperiul Otoman erau recunoscuți oficial ca minoritate națională.

La acea vreme, Imperiul Otoman cuprindea o bună parte a Peninsulei Balcanice, iar prin decretul sultanului România înregistra un succes diplomatic în favoarea conaționalilor noștri de la sud de Dunăre, vorbitori a două dialecte istorice ale limbii române: megleno-româna și aromâna.

Prin decretul imperial din 10 mai 1905, megleno-românii și aromânii primeau drepturi depline în planul administrației locale, dar și în domeniul educației în limba maternă și al organizării bisericești.

Succesul diplomatic al României s-a datorat Ambasadorului României la Constantinopol, Alexandru Emanoil Lahovary, și colaboratorului său, Gheorghe Derussi.

De atunci și până în 1948, România a susținut exemplar școlile, bisericile și publicațiile în limba aromână și megleno-română din Balcani.

Tot anul trecut, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, evoca lupta civică a românilor din țară și din afara granițelor pentru a obține drepturi pentru românii din Balcani: „libertatea limbii, de libertatea de a avea școli și de a-și crește generațiile următoare în limba maternă, dreptul sfânt de a participa la Sf. Liturghie în limba română în biserici românești”.

Ierarhul a amintit că toate aceste eforturi civice și politice au fost dublate de eforturile financiare ale statului român, care a susținut prin măsuri concrete românitatea din afara granițelor.

„Începând din anul 1864, încă din timpul domniei lui Cuza, statul român a susținut material comunitățile românești din Balcani, din Imperiul Otoman de atunci, construind o mulțime de biserici, de școli românești, și susținând de la bugetul de stat clerul ortodox și învățătorii și profesorii care activau în aceste școli.”

După destrămarea Imperiului Otoman, populaţia românească din Balcani – vlahi, aromâni, macedo-români, istro-români – a fost nevoită să-și reia lupta pentru recunoașterea acestor drepturi, desfășurată pe fondul naţionalismelor exacerbate apărute în regiune.

„Astăzi se întrevede cu optimism o mișcare de redeșteptare, mai ales culturală, în mediile aromâne, macedo-române, megleno-române, istro-române, atât în Balcani, în România, dar și în diaspora românității balcanice”, a mai remarcat Preasfințitul Părinte Varlaam la un eveniment comemorativ organizat anul trecut la Biserica Mavrogheni.

Bonus

Trei semnificații ale zilei de 10 mai pentru români:

• 10 Mai 1877 – Ziua Declarării Independenței României față de Imperiul Otoman: Domnitorul Carol I a semnat proclamarea, de către Parlament, prin vocea lui Mihail Kogălniceanu (9 mai), a Independenței României de sub suzeranitatea otomană
• 10 Mai 1881 – Ziua Regelui, devenită Ziua Națională a Regalității Române: Încoronarea Regelui Carol I, după ce, în 14 martie 1881, Parlamentul României a decis „înălțarea Principatelor Române la gradul de Regat și a hotărât ziua de 10 mai, care era Ziua Independenței, să fie cea în care să se facă Încoronarea”;
• 10 Mai 1905 – Ziua Românilor din Balcani (aromâni, macedo-români, megleno-români, istro-români)

Mai multe informații în Biblioteca Culturii Aromâne

Foto credit: Frații Manakia via Proiectavdela.ro

https://basilica.ro/ziua-romanitatii-balcanice-origini-si-semnificatii/