PARTICIPARE LA SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL CU TEMA „DEATH, DYING AND THE END OF LIFE”, ORGANIZAT DE „INSTITUTE FOR STUDIES IN EASTERN CHRISTIANITY AT UNION THEOLOGICAL SEMINARY” DIN NEW YORK

La invitația PC Pr. Prof. Univ. Dr. Sergey Trostyanskiy, părintele Florin Ioan Gașpar, preot paroh al Parohiei Ortodoxe Cărand, a participat la Simpozionul Internațional cu tema „Death, Dying and the End of Life”, organizat de „The Institute for Studies in Eastern Christianity (ISEC) of Union Theological Seminary” din New York, cunoscut și ca „Sophia Institute of Eastern Orthodox and Byzantine Studies”, în perioada 16 decembrie 2022.

Simpozionul s-a desfășurat online prin intermediul platformei Zoom și a reunit 40 de teologi din țări precum SUA, Grecia, Rusia, România și Ucraina. În consultare cu părintele decan al Facultății de Teologie Ortodoxă Ilarion V. Felea din Arad, Pr. Prof. Univ. Dr. Cristinel Ioja, părintele Florin Ioan Gașpar a prezentat lucrarea cu tema „The Problem of Death and Eternal Life in Fr. Staniloae`s Thinking” (Problema morții și a vieții veșnice în gândirea Părintelui Stăniloae). Prezentarea lucrării a fost făcută în limba engleză, cu scopul de a expune în spațiul teologiei ortodoxe americane, gândirea celui mai mare teolog ortodox al secolului al XX-lea: Părintele Dumitru Stăniloae.

În acest sens, a fost prezentată sintetic contribuția părintelui Dumitru Stăniloae în dezvoltarea teologiei dogmatice din a doua jumătate a secolului al XX-lea, prin descoperirea teologiei palamite și a isihasmului. Deși în teologia ortodoxă occidentală John Meyendorff și Vladimir Lossky sunt considerați a fi cei care au descoperit importanța teologiei palamite, părintele Florin Ioan Gașpar a făcut precizări importante cu privire la faptul că părintele Stăniloae este primul teolog ortodox, care descoperă și sintetizează teologia palamită în teologia ortodoxă.

Contribuțiile părintelui Stăniloae în ceea ce privește problema morții și a vieții veșnice, sunt unice în teologia ortodoxă românească de până la el și inspiraționale pentru teologii care-i vor duce mai departe moștenirea teologică. Sursele patristice care au stat la baza învățăturii despre moarte și viața veșnică în gândirea părintelui Stăniloae au fost scrierile Sf. Maxim Mărturisitorul, Sf. Ioan Damaschin, Sf. Simeon Metafrastul, Sf. Ioan Gură de Aur și Sf. Grigorie de Nyssa. Moartea este privită în gândirea teologului român dintr-o dublă perspectivă: moartea ca slăbire a sufletului în trupul muritor, cauzată de patimi și moartea ca predare a vieții lui Dumnezeu, trăită de sfinți și oamenii virtuoși.

În ceea ce privește problema vieții veșnice, părintele Stăniloae preia concepția Sf. Grigorie de Nyssa asupra teoriei epectazei și descrie prin aceasta urcușul continuu al omului- chip al lui Dumnezeu, în infinitul dumnezeiesc. La întrebarea, dacă eternitatea poate fi monotonă pentru om, părintele Stăniloae răspunde afirmând că viața veșnică fiind deasupra timpului și evenimentelor repetitive monotone ale existenței pământești, presupune un continuu urcuș, o continuă mișcare stabilă în jurul infinitului ființei dumnezeiești. Această epectază a veșniciei nu are un sfârșit, în ideea că omul nu poate epuiza infinitatea dumnezeirii. În ceea ce privește starea nefericită a sufletelor după moarte în locul numit iad, părintele Stăniloae afirmă că și acestea vor continua să trăiască veșnic, deoarece Dumnezeu nu își distruge niciodată chipul. Și în iad, omul rămâne pe mai departe chip al lui Dumnezeu, chiar dacă refuză la infinit dialogul și comuniunea cu Creatorul Său.

Simpozionul s-a încheiat cu o sesiune de discuții în urma cărora s-au pus întrebări pe baza referatelor prezentate. Lucrările simpozionului vor fi publicate în luna mai, anul 2023, în „Gorgias Press”.

Pr. Dr. Florin Ioan Gașpar