În data de 17.09.2023, preoţii din cadrul Cercului Pastoral-misionar Nr.3 Gurahonţ, coordonat, din încredinţarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Timotei, de către preotul Moţ Aurelian Iulian, s-au întrunit la Biserica ortodoxă cu hramul „Buna Vestire” din parohia Dieci, protopopiatul Sebiş.
În cadrul acestei întrunirii s-a săvârşit Sfânta Taină a Maslului la care au luat parte credincioșii parohiei şi a parohiilor învecinate.
Din sobor au făcut parte: pr. Moț Iulian coordonatorul cercului, pr. Oarcea Marian de la parohia Almaș, pr.Cristea Silviu de la parohia Guravăii, pr. Lușcă Ciprian de la parohia Zimbru, pr. Vesa Ioan de la parohia Iosășel, pr.Bej Florin de la parohia Crocna, pr.Groza Ștefan de la parohia Dieci, pr. Rocsa Sebastian de la parohia Pescari, pr. Zbârcea Teodor de la parohia Mădrigești, pr. Curechean Alin de la parohia Cil, pr. pensionar Florea Ioan, pr. Rada Ioan de la parohia Sălăjeni, pr. Rău Mădălin de la parohia Revetiș și pr. Gaiță Alexandru de la parohia Rădești.
Având în vedere că Sfântul Sinod a proclamat anul acesta, ca „Anul omagial al pastorației persoanelor vârstnice” și „Anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești (psalți)” în Patriarhia Română, au fost susţinute temele :
1.Psalmii și rolul acestora în cadrul cultului liturgic și celelalte cântări biblice vechi-testamentare;
- Imnografia și imnologia creștină, forme de păstrare și de transmitere a dreptei credințe.Temele au fost tratate şi prezentate de părintele Rocsa Sebastian de la parohia Pescari.
În susținerea temei părintele Sebastian afirma: Psalmii reprezintă, alături de imnografie, o componentă însemnată în cultului ortodox.
Toate slujbele au în alcătuirea lor Psalmi sau stihuri alese din Psalmi. Fără îndoială, Psalmii sunt o moștenire din cultul Vechiului Testament. Ei reprezentau și atunci conținutul rugăciunii și al laudei pe care poporul lui Israel le aducea lui Dumnezeu.
De la început au fost adoptați în rugăciunea creștină fără mare dificultate, mai ales pentru caracterul lor inspirat dar și pentru faptul că Biserica a regăsit în ei profețiile care s-au împlinit în Iisus Hristos. Însă Psalmii nu sunt folosiți numai în cultul public ci, încă din vechime, fac parte și din conținutul rugăciunilor particulare ale creștinilor, mai ales ale monahilor.
Psalmii sunt atât o laudă, slăvire și cinstire adusă lui Dumnezeu, cât și o rugăciune care aducea multă mângâiere omului căzut în mreaja ispitelor și a păcatelor.
Creaţia imnografică bizantină îşi are obârşia în poezia siriacă şi prin aceasta în poezia semitică, mai exact în psalmi, care, pentru mesajul mesianic conţinut şi bogăţia de expresivitate, au fost acceptaţi fără rezerve în cultul liturgic al Bisericii. În a doua jumătate a secolului al IV-lea ia naştere cântarea antifonică, când se poate vorbi de primele creaţii imnografice, care se manifestă întâi mai timid, apoi cu deosebită amploare.
Imnografia se dezvoltă abia din secolul al IV-lea, datorită înmulțirii sărbătorilor, dar și din cauza ereziilor. Începând cu secolul al IV-lea, imnul bisericesc a ajuns să-și definească o imagine proprie și consacrare liturgică.
Folosirea lui în disputele hristologice consemnează o imnografie analitică, abordare teologică-dogmatică, explicativă, având o preocupare didactică şi sistematică. Imnografia a avut un rol apologetic, de răspândire a adevărului revelat, dar şi de catehizare şi de întărire în credinţă a creştinilor, făcând posibilă cunoaşterea învăţăturii bisericeşti de către cei neştiutori de carte, dar şi de către cei care nu pot înţelege greutatea dogmelor, făcându-le accesibile tuturor oamenilor care nu se ocupă cu studiul aprofundat al teologiei.
Prin urmare, imnografia bizantină reprezintă o teologie pe înțelesul tuturor, care are scopul de a-l conduce pe credincios pe calea mântuirii, spre atingerea scopului său ultim, adică preamărirea lui Dumnezeu și dobândirea vieții veșnice încă din viața pământească.
În finalul întâlnirii, preotul paroh Groza Ștefan a mulțumit preoților și tuturor credincioșilor pentru participare.
Pr. Moț Aurelian Iulian
