Ziua Internațională a Mării Negre este marcată anual în 31 octombrie. A fost instituită în 1996, când Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina – state riverane – au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră, cu scopul de a proteja ecosistemul ei, afectat de pescuitul excesiv și de reziduurile transportate de râuri.
Marea Neagră joacă un rol important atât pentru echilibrul ecologic din regiune, cât și pentru calitatea vieții oamenilor. Are apă salmastră (cu o salinitate scăzută), limane la gurile fluviale, floră și faună cu multe specii-relicvă.
Apa ei este împărțită în două straturi: stratul superior, cu ape oxigenate, și un strat inferior din care lipsește oxigenul. Marea Neagră găzduiește numeroase specii de viețuitoare și oferă o varietate de resurse naturale. În plus, prin porturile ei, reprezintă un punct economic important pentru țările riverane.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, Geoecomar și Universitatea „Ovidius” din Constanța organizează, de Ziua Mării Negre, workshopul „Inițiativa de Creștere Albastră pentru Cercetare și Inovare în Marea Neagră”.
Mare Nostrum, o organizație de mediu din Constanța a serbat Ziua Mării Negre în avans, organizând, în 21 octombrie, Crosul Mării Negre.
Știați că…?
- Marea Neagră are o suprafață de 413.488 kmp;
- adâncimea maximă a Mării Negre este de 2.258 m;
- salinitatea Mării Negre se situează între 15 și 22%;
- câteva porturi din jurul Mării Negre: Constanța, Odesa (Ucraina), Varna (Bulgaria), Novorossiysk (Rusia), Feodosya / Theodosia (Ucraina);
- Dunărea, Nipru, Nistru, Don, Scaria sau Enige sunt doar câteva dintre apele curgătoare care se varsă în Marea Neagră;
- Numele de „Neagră” vine probabil de la poporul cimerian care a trăit în jurul mării între secolele XVI-XI î.Hr., numind-o Axaina, tradus ca „albastru închis”; Ulterior, în jurul secolului XV, a apărut în documente și denumirea de „Neagră”;
- denumiri în alte limbi ale Mării Negre, conform Enciclopediei Britanice: Chernoye More, Karadenız, Pontus Euxinus.
Foto credit: Raluca Ene