Patriarhia Română, în colaborare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, organizează în perioada 13‑17 mai la București Simpozionul Internațional de Teologie „Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325): credința ortodoxă – baza unității Bisericii”.
La această manifestare au fost invitați spre a susține prelegeri ierarhi, profesori și cercetători din țară și din străinătate.
Lucrările simpozionului au fost deschise de o sesiune festivă moderată de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, găzduită de Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei.
Împlinirea celor 17 veacuri de la întrunirea ierarhilor în cadrul primului sinod ce va fi ulterior cunoscut în istorie drept „ecumenic” a fost marcată de Patriarhia Română prin organizarea unui simpozion de teologie cu participare internațională. Referatele susținute în cadrul acestuia au prezentat aspecte privind modul de convocare și desfășurare a Sinodului, învățăturile întrunirii episcopale și modul de receptare a acestora în viața Bisericii.
Miercuri, 14 mai, lucrările simpozionului au debutat cu o sesiune festivă găzduită de Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei. După cuvântul de bun-venit al moderatorului, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a adresat auditoriului cuvântul intitulat „Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325) a formulat prima mărturisire sinodală ecumenică a dumnezeirii lui Iisus Hristos împotriva ereziei ariene”.
În continuare, Natalia‑Elena Intotero, ministrul interimar al culturii, a transmis un mesaj în care a subliniat importanța sinodului niceean în dezvoltarea civilizației europene.
Acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, a vorbit apoi despre modul de receptare a Sinodului de la Niceea în memoria românilor. „Sinodul de la Niceea a rămas în memoria colectivă a românilor în toată perioada medievală sub forme variate. Cea mai cunoscută formă este blestemul prezentat în documentele slavo‑române din secolele XV‑XVI, toate documente de danie. De asemenea, sinodul este prezentat în pictura bisericească din Țările Române, în frescele de la Biserica «Sfântul Nicolae»‑Domnesc de la Curtea de Argeș, Cozia, Snagov, Căluiu în Țara Românească, mult mai reprezentat în Moldova la Bălinești, Popăuți, Dobrovăț, Hârlău, Probota, Humor, Moldovița, Arbore. În Transilvania avem forme extrem de interesante de păstrare a memoriei sinodului. Diaconul Coresi, după ce s‑a mutat de la Târgoviște la Brașov și a început să tipărească în românește, în prima sa carte românească numită «Întrebare creștinească» a introdus crezul niceo‑constantinopolitan”, a spus acad. Ioan Aurel Pop.
Următorul cuvânt a fost rostit de Ciprian Vasile Olinici, Secretarul de Stat pentru Culte, care a vorbit despre principiul sinodalității după modelul niceean: „A pune împreună Evanghelia și filosofia, regula iubirii și principiile dreptului roman, organizarea comunitară și integrarea în sofisticata cultură romană, reprezintă realizări majore ale Sinodului I Ecumenic care au modelat decisiv chipul credinței creștine. Toate acestea au fost posibile prin afirmarea principiului sinodalității ca pilon central al întregii organizări ecleziale. Sinodalitatea va reuși să rezolve problema autorității și întâietății prin atribuirea acesteia nu unei persoane anume, ci tuturor episcopilor, ca reprezentanți ai comunităților lor, în virtutea unității de credință și a respectării acelorași principii canonice. A fi «întâiul între egali» reprezenta pe de o parte o noutate în raport cu dreptul roman, iar pe de altă parte, actualiza principiul evanghelic al comuniunii și unității apostolilor. În plus, sinodalitatea reușea să folosească în mod eficient diferențele culturale inerente, să echilibreze pozițiile de forță și să tempereze orice formă de impetuozitate individuală. De‑a lungul secolelor, acest principiu s‑a dovedit salvator pentru întreaga lume creștină. În spațiul răsăritean, ea a fost cea care a permis menținerea unității Bisericilor locale, mai ales în timpul ocupației otomane, dar și ulterior, în plină epocă modernă, sub presiunile dictaturilor comuniste. Modelul actual de conducere și organizare al Europei pare să fie inspirat tocmai de acest venerabil și totuși atât de actual principiu, chiar dacă această corelare nu este unanim recunoscută și afirmată”, a spus Ciprian Vasile Olinici.
În continuare, monseniorul Giampiero Gloder, Nunțiul Apostolic în România, a dat citire mesajului Sanctității Sale, Papa Leon al XIV-lea, transmis prin Secretarul de Stat al Sfântului Scaun, cardinalul Pietro Parolin: „Această aniversare a Primului Sinod Ecumenic este pentru toți creștinii o oportunitate de a‑și reafirma credința comună în Dumnezeirea mântuitoare a Domnului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Cel deoființă cu Tatăl. Este, de asemenea, un prilej de redescoperire a sinodalității inaugurate la nivel universal de Conciliul de la Niceea, sinodalitate care a fost întotdeauna calea indicată de Duhul Sfânt Bisericii pentru exprimarea și aprofundarea unității. După cum arată titlul conferinței, credința hristologică definită de Sinodul de la Niceea este temelia unității Bisericii, iar pentru toți creștinii o chemare de a recupera comuniunea deplin vizibilă, după rugăciunea Domnului, «pentru ca toți să fie una». Papa Leon al XIV-lea speră că această conferință va fi un prilej de a reflecta asupra modalităților de a răspunde cu un zel reînnoit la această rugăciune a Domnului, astfel încât creștinii să poată proclama împreună contemporanilor credința lor în Iisus Hristos, «Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat». La aniversarea Centenarului ridicării Bisericii Ortodoxe Romane la rangul de Patriarhie, Episcopul Romei se roagă ca Biserica Ortodoxă Română să continue să dea lumii mărturia ei prețioasă despre Hristos Cel înviat”.
De asemenea, Nunțiul Apostolic în România a apreciat inițiativa organizării simpozionului internațional dedicat Sinodului I Ecumenic și a prezentat unele aspecte istorice privind întrunirea de la Niceea, vorbind despre contextul istoric al sinodului, importanța acestuia pentru istoria Bisericii, precum și modul în care modelul acestuia s‑a impus pentru întrunirile similare ulterioare. „La Niceea, vedem o Biserică ce este capabilă să se întâlnească și să trăiască un mod sinodal de a discuta deschis chestiuni și de a lua decizii, un mod concret de a merge împreună. Sfântul Ioan Gură de Aur a explicat faptul că Biserica este un nume care semnifică un drum comun. Însăși formularea simbolului niceean începe cu acel «Noi» al Bisericii, «Noi credem». Chiar și în dificultățile și în moștenirea istoriei care adesea ne condiționează, observăm cât de important este să mergem pe calea rugăciunii, a cooperării cu acuratețe teologică și prudență, dar și cu acel curaj al dialogului și al întâlnirii”, a spus monseniorul Giampiero Gloder.
În continuare, prof. univ. dr. Marin Preda, rectorul Universității din București, a transmis un mesaj în care a vorbit despre importanța manifestării academice organizate de Patriarhia Română pentru marcarea împlinirii a 1.700 de ani de la primul Sinod Ecumenic. „Evenimentul de astăzi oferă un cadru de reflecție și dialog interdisciplinar, reunind personalități din mediul academic, ecleziastic și cultural într‑un efort comun de a redescoperi semnificațiile profunde ale acestui moment fondator nu doar al religiei creștine, ci și al culturii comune europene și globale. Universitatea din București păstrează și promovează elementele esențiale ale Sinodului de la Niceea, precum căutarea comună a adevărului, cultura dezbaterii și ecumenismul. În contextul actual, această conferință oferă un bun prilej de a sublinia rolul crucial pe care dialogul, cooperarea și realizarea consensului și a unității de gândire și de acțiune l‑au avut în constituirea și consolidarea unei culturi spirituale comune solide, a unei tradiții intelectuale și spirituale globale”, a afirmat rectorul universității bucureștene.
Ultimul mesaj a fost transmis de pr. lect. univ. dr. Cosmin Pricop, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din București, care a vorbit despre modul de înțelegere şi transmitere a moștenirii Părinților sinodali de la Niceea. „Înaintea unor momente de o asemenea semnificație, avem datoria unei înțelegeri retrospective, așadar în istoria deja scrisă și întâmplată, dar și a unei înțelegeri prospective, înainte, în istoria ce se va scrie și se va întâmpla. Retrospectiv, realizăm că tot ceea ce astăzi considerăm, din punct de vedere teologic, de la sine înțeles, evident, limpede, are în spate un lung și anevoios efort de clarificare, de nuanțare a învățăturii Bisericii. Nimic din ceea ce ne înconjoară în spațiul teologic‑doctrinar al Bisericii nu este rodul unei pure întâmplări, rezultatul unui hazard, consecința unor improvizații, efectul unor decizii grăbite. În plus, nici una dintre învățăturile de credință nu a fost exprimată facil, superficial, ci numai după teologhisire îndelungată și, în egală măsură, inspirată de Duhul Sfânt. Din punct de vedere prospectiv, moștenirea aceasta constituie și responsabilitatea care ne vizează și care se așteaptă de la noi, aceea de a cultiva această moștenire prețioasă a trecutului într‑o manieră dinamică, accesibilă generației actuale și generațiilor care vor veni, așadar de a o actualiza și mărturisi permanent, fără a o dilua sub presiunea dorinței de simplificare excesivă, dar și fără a o pietrifica din cauza interesului diminuat pentru receptarea activă și analiza atentă a ei”, a spus părintele decan.
Sesiunea festivă a fost încheiată prin susținerea unei prelegeri introductive de către pr. prof. univ. dr. Viorel Ioniță, consilier patriarhal onorific, intitulată „Sinodul I Ecumenic în contextul său istoric și semnificația lui actuală”. În lucrarea sa, părintele Viorel Ioniță a vorbit despre contextul istoric al convocării Sinodului I Ecumenic, modul în care s‑a definitivat terminologia specifică disputelor teologice hristologice și trinitare, cauzele și scopul convocării sinodului, respectiv despre modul în care politica religioasă a Sfântului Împărat Constantin cel Mare a condus la adoptarea și implementarea hotărârilor sinodale în întregul imperiu.
