În data de 15.06.2025, preoţii din cadrul Cercului Pastoral-misionar Nr. 3 Gurahonţ, coordonat de către preotul Moţ Aurelian Iulian, s-au întrunit la Biserica ortodoxă cu hramul „Nașterea Domnului” din parohia Iosășel, protopopiatul Sebiş.
În cadrul acestei întruniri s-a săvârşit Sfânta Taină a Maslului.
Din sobor au făcut parte: pr. Moț Iulian coordonatorul cercului, pr.Groza Ștefan de la parohia Dieci, pr.Cristea Silviu de la parohia Guravăii, pr. Lușcă Ciprian de la parohia Zimbru, pr. Vesa Ioan de la parohia Iosășel, pr. Rocsa Sebastian de la parohia Pescari, pr. Pasc Darius de la parohia Bonțești, pr. Curechean Alin de la parohia Cil, pr. Bele Raul de la parohia Secaș și pr. Zbârcea Teodor de la parohia Mădrigești.
Având în vedere că Sfântul Sinod a proclamat anul acesta, ca „Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române” și „Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea”, preotul Rocsa Sebastian de la parohia Pescari a susținut următoarele teme:
- Autocefalie și sinodalitate în Ortodoxia contemporană: rolul Patriarhiei Române;
- Relația dintre Biserica Ortodoxă Română și celelalte Biserici Ortodoxe surori.
În susținerea temei părintele Sebastian spunea:
Biserica Ortodoxă, din punct de vedere administrativ, se defineşte ca o comuniune de Biserici locale, autocefale şi autonome, ce păstrează o interdependenţă dogmatică, canonică şi liturgică. Autocefalia bisericească reprezintă capacitatea unei Biserici locale de a-şi reglementa problemele potrivit legilor proprii, păstrând totodată unitatea cu Ortodoxia Universală.
Autocefalia exprimă deplina maturitate a unei Biserici organizate într-un sistem sinodal regional sau pluriregional, iar dobândirea autocefaliei nu este altceva decât recunoaşterea formală, canonică, a acestei maturităţi eclesiale.
Autocefalia reprezintă, în limbajul bisericesc ortodox, statutul canonic al unei Biserici locale ce se bucură de o autonomie bisericească maximă şi de dreptul ca Sfântul său Sinod să aleagă pe Întâistătătorul Bisericii respective, fără intervenţia nici unei alte autorităţi externe. O Biserică autocefală este aceea în care propriul Sfânt Sinod reprezintă autoritatea supremă, fără să atârne sub nici o formă de un alt for exterior, religios sau statal.
În Ortodoxie, Bisericile locale autocefale sunt Biserici surori, egale între ele şi libere unele în raport cu celelalte în ceea ce priveşte organizarea vieţii bisericeşti. Autocefalia este expresia deplinei responabilităţi și maturități bisericeşti.
Între autocefalie şi sinodalitate există un raport de întrepătrundere, condiţionalitate și complementaritate, reflectat prin drepturile fundamentale ale unei Biserici Ortodoxe locale.
Totodată, sinodalitatea reprezintă modelul tradițional și constant de organizare a Bisericii, dar și activitatea de conducere a vieții bisericești fundamentată pe învățăturile și poruncile Mântuitorului Hristos și urmată de către Sfinții Apostoli și de urmașii acestora, prin succesiune apostolică, până astăzi.
În cuprinsul succesiunii apostolice intră, de fapt, transmiterea întregii puteri bisericești, aceasta reprezentând o unitate corespunzătoare unității Bisericii, fiind transmisă integral și nu fragmentar sau parțial, pentru că ea a fost împărtășită complet de către Hristos Bisericii Sale, pentru a putea fi exercitată de către slujitorii ei în folosul credincioșilor.
Sinodalitatea desemnează implicarea și participarea întregii Biserici la viața și misiunea sa, adică participarea activă a tuturor credincioșilor la organizarea comunităţii religioase.
În finalul întâlnirii, preotul paroh Vesa Ioan a mulţumit preoților și celor prezenți pentru participare.
Pr. Moţ Aurelian Iulian


