Duminică, în 13 iulie 2025, a V-a duminica după Rusalii, a Vindecării celor doi demonizați din ținutul Gadarei, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop – Vicar al Arhiepiscopiei Aradului, a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica cu Hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” – Parohia Arad – Centru.

Din soborul preoților slujitori au făcut pare Pr. Prof. Ioan Tulcan, Pr. Dorin Ștefan, Pr. Marinel Năsui, Arhid. Liviu Bisorca și Arhid. Cristian Petruț.

Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul în cuvântul de învățătură ținut în timpul Sfintei Liturghii, cuvânt intitulat: „Dumnezeu dorește comuniunea de dragoste a oamenilor, iar demonii dezbină și tulbură pacea lumii și liniștea sufletească”, a vorbit clericilor și credincioșilor prezenți despre cele două pericope evanghelice citite astăzi la Sfânta Liturghie adică: „Rugăciunea lui Iisus” (Ioan 17, 1-13) și „Vindecarea celor doi demonizați” (Matei 8, 28-34), subliniind următoarele:

„Învățăm că atunci când suntem în încercări și suferințe să nu ne răzvrătim împotriva lui Dumnezeu și a oamenilor, ci să avem răbdare, dragoste și puterea de a ne ruga pentru noi și pentru cei care ne fac rău.

Într-una dintre rugăciunile săvârșite de Mântuitorul nostru Iisus Hristos pe pământ și reținută de Sfinții Evangheliști Matei și Ioan, Fiul lui Dumnezeu ne învață prin puterea harului și a exemplului, ce înseamnă ascultarea de Dumnezeu, dragostea față de oameni și răbdarea în suferință: „Părintele Meu, de este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta (adică ispita, suferința n.n.)! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voiești” (Matei 26, 39).

Evanghelia din această Duminică este în duhovnicească legătură cu pomenirea Sfinților  Părinți de la Sinodul al IV-lea Ecumenic (desfășurat la Calcedon în anul 451), care au stabilit învățătura de credință cu privire la persoana divino-umană a Mântuitorului Iisus Hristos, hotărând pe baza revelației divine (Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție) că: firea dumnezeiască și firea umană sunt într-o singură persoană Dumnezeu-Cuvântul. Două firi fără amestecare, fără schimbare, fără împărțire, fără despărțire într-un singur ipostas.

De asemenea, învățăm din „Vindecarea celor doi demonizați” (Matei 8, 28-34), că oamenii prețuiesc uneori mai mult darurile materiale decât pe dăruitor, adică pe Dumnezeu și pe oamenii darnici sau făcători de bine.

Mântuitorul Iisus Hristos a făcut un mare bine pentru locuitorii din ținutul Gadarenilor, vindecându-i de posesia diavolilor pe cei doi demonizați, iar ei ca drept recunoștință  au cerut lui Hristos să plece din ținutul lor. Ei nu au înțeles că un om (chiar și bolnav) este mai valoros înaintea lui Dumnezeu și semenilor săi, decât o turmă de porci.

Așa se întâmplă și viața comunităților umane, că atunci când îl „dezavantajezi” pe un om cu ceva sau îi spui un adevăr în față, în acele situații se vede adevăratul caracter sau adevărata față a omului.

Câștigul material pentru unii este mai important și prioritar față de bunătatea, compasiunea și empatia împărtășite oamenilor.

Cu părere de rău, constatăm de multe ori în viața comunității în care trăim, că și noi, uneori, prețuim mai mult „porcii” (care pot fi: casa, mașina, lucrurile materiale ș.a.), decât oamenii, mai mult darurile primite, decât pe dăruitor (care este Dumnezeu, dar și semenii noștri: fie ei, rude, prieteni ș.a.), prețuim mai mult timpul nostru, decât timpul pe care și-l face o persoană pentru noi spre a ne ajuta.

În concordanță cu Învățătura Mântuitorului Hristos, Sfântul Apostol Pavel ne învață, chiar prin fragmentul citit astăzi la Sfânta Liturghie, anume: „Deoarece, necunoscând dreptatea lui Dumnezeu și căutând să statornicească dreptatea lor, dreptății lui Dumnezeu ei nu s-au supus. Căci sfârșitul Legii este Hristos, spre dreptate tot celui ce crede” (Romani 10, 3-4).

Desigur, că de multe ori în viață trecem prin încercări, suferințe, nemulțumiri, dar nu totdeauna înțelegem voia, dreptatea și lucrarea lui Dumnezeu.

În aceeași percepere a învățăturii ce reiese din Evanghelie și Apostol, Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Meritul suferințelor este cu mult mai mare decât al faptelor bune”.

Iar Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea ne învață că: „Mântuitorul Iisus Hristos și Apostolii au purtat Crucea suferinței până la moarte și au reușit (…). Din școala durerii omul iese mai bun, mai iertător, mai credincios”, dacă își pune nădejdea în Dumnezeu.

Ce am făgăduit la primirea Tainei Botezului?

Am făgăduit că: „Mă lepăd de Satana, de toată trufia lui și de toți slujitorii lui și de toate lucrările lui”, iar apoi am mărturisit că: Mă unesc cu Hristos. Și cred Lui, ca unui Împărat și Dumnezeu”.

Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu!”

La finalul Sfintei Liturghii, Pr. Prof. Ioan Tulcan a adus mulțumiri Preasfințitului Părinte Emilian Crișanul pentru binecuvântare, prezență și slujire, apoi Preasfințitul a dăruit fiecărui credincios prezent câte o iconiță cu Maica Domnului.

Arhid. Cristian Petruț