Adevarata măsură a iubirii noastre în viaţă, este dăruirea, milostenia sau filantropia, căci, în viaţă, atât iubim, cât dăruim!

Credinţa noastră ortodoxă este o credinţă a iubirii, a iertării şi milostivirii. Izvorul acestor virtuţi este Însuşi Dumnezeu, de la Care vine toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit.

Urmând îndemnul din pastorala Sfântului Sinod, citită la începutul Postului Crăciunului, părintele paroh Cosmin Coraci, le-a vorbit credincioșilor din parohia ortodoxă Odvos, despre  faptul că, în viaţa creştină, iubirea îmbracă numeroase forme.

Atunci când vorbeşte despre milostenie, Biserica împarte, în mod practic, faptele în unele ale milei trupeşti şi faptel ale milei sufleteşti.

Milostenia este, cu adevărat împrumut dat Cerului şi, deşi este firească omului, ea trebuie învăţată ca o meserie.

Frumos spunea Părintele Stăniloae, că:,,În fiecare sărac şi asuprit şi bolnav ne întâmpină Hristos, cerându-ne, prin coborâre, ajutorul nostru. În mâna întinsă a celui sărac e mâna întinsă a lui Hristos, în vocea lui stinsă, auzim vocea stinsă a lui Hristos; suferinţa lui, din pricina lipsei şi a umilinţei în care-l ţinem, e suferinţa lui Hristos pe cruce, pe care noi o prelungim. În toate, Dumnezeu coboară la noi şi ni Se face cunoscut!”

Astfel, prin  grija părintelui paroh , ca de fiecare dată,  credincioșii parohiei s-au mobilizat și au adus la Sfântă biserică, produse de alimentație neperisabile și alte produse  necesare traiului de zi cu zi.

Toate acestea, au fost transportate și dăruite,  de către credincioși, împreună cu preotul paroh, Cosmin Coraci, în această perioadă a bucuriei venirii Domnului nostru Iisus Hristos în lume, familiilor cu o situație mai precară din punct de vedere material.

Credem ca este important să căutăm orice oportunitate de a le oferi  semenilor noștri, experiențe care să le aducă zâmbetul pe chip și să le arate ca sunt parte din comunitatea noastră, că sunt iubiți.

Este încă un gest de încurajare din partea credincioșilor pe care Biserica Ortodoxă îi  învață că scopul vieţii creştine îl constituie urmarea lui Hristos, asemănarea cu El, atât cât este cu puţinţă omului, prin har şi prin lucrare.

Pr. Paroh. Corâci Cosmin