Duminică se împlinesc 101 ani de la întronizarea primului Patriarh al României, Miron Cristea, eveniment care a marcat începutul unei noi etape în istoria Bisericii Ortodoxe Române, ridicată la rang de Patriarhie în același an – 1925.
Întronizarea primului patriarh al României a avut loc la Palatul Regal și la Catedrala Patriarhală din București, în prezența Regelui Ferdinand I, a Reginei Maria, a membrilor Sfântului Sinod și a numeroși credincioși.
Cârja patriarhală i-a fost înmânată Patriarhului Miron Cristea de Regele Ferdinand, după ce Ministrul Cultelor, Alexandru Lapedatu, a citit actul de investire. Ceremoniile au continuat la Patriarhie.
Despre înființarea Patriarhiei Române
Înființarea Patriarhiei Române a avut loc în data de 4 februarie 1925, fiind legiferată prin decret regal în 23 februarie și recunoscută de Patriarhia Ecumenică în luna iulie a aceluiași an. Astfel, anul trecut, Patriarhia Română și-a celebrat Centenarul.
Noua realitate instituțională a Bisericii Ortodoxe Române a fost consecința firească a unirii provinciilor românești într-un singur stat național, definitivată la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia în 1 decembrie 1918, unde a participat și Miron Cristea în calitate de Episcop al Caransebeșului – și de neobosit lucrător pentru cauza națională și Biserica Ortodoxă Română.
Scurtă biografie
Vrednicul de pomenire patriarh Miron Cristea s-a născut la Toplița, în județul Harghita, s-a călugărit în 1902 la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, a fost ales Episcop al Caransebeșului în 1909, iar în 18 decembrie 1919 a fost ales Mitropolit Primat al României.
Înainte de a deveni arhiereu, s-a implicat în coordonarea construcției Catedralei din Sibiu și în emanciparea culturală a românilor din Transilvania, iar după Marea Unire, în calitate de Mitropolit Primat, a fost principalul susținător al construirii Catedralei Mântuirii Neamului.
A înființat Institutul Biblic și de Misiune, a creat eparhii noi și a contribuit la revitalizarea unor centre episcopale istorice, precum Tomis, Oradea și Cluj.
Formulă de reprezentativitate unică între Bisericile Ortodoxe
Primul patriarh al României a introdus principiile şaguniene în Statutul Bisericii, adoptat în 1925. Acestea conferă laicilor un rol activ în administrarea treburilor bisericeşti, rol care se păstrează până astăzi, Adunarea Bisericească fiind formată și în prezent din: o treime clerici și 2 treimi laici.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spune despre această formulă de reprezentare că este unică în rândul Bisericilor Ortodoxe și că trebuie cunoscută și păstrată cu multă seriozitate.
Moștenirea culturală
Patriarhul Miron Cristea a fost membru al Academiei Române și autorul sintagmei „luceafărul poeziei românești”, referitoare la Mihai Eminescu, pe care a folosit-o în lucrarea sa de doctorat de la Budapesta (1895).
S-a mutat la Domnul în 1939 și odihnește sub una din lespezile Catedralei Patriarhale istorice din București.
Vezi și: