ISTORICUL CATEDRALEI VECHI        

Vatra veche a oraşului Arad se află pe locul actualei Cetăţi. De aici, apoi, cu treptata eliminare a elementului civil din cetate şi, respectiv, cu militarizarea treptată a cetăţii, s-a mutat vatra oraşului în nemijlocita apropiere a cetăţii vechi şi anume în preajma locului unde se află astăzi Liceul „Moise Nicoară” și, unde se afla fosta Catedrală a oraşului cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul. În această parte a oraşului s-a concentrat elementul românesc. După primul război mondial 1914-1919 s-au împroprietărit multe familii cu locuri de case. Astfel, s-au creat vetre noi şi anume, pe teritoriul dintre Cetate şi Mureşel, dincolo de Mureş, respectiv între Mureş şi calea ferată Arad – Timişoara. În aceste două vetre s-au aşezat în mare parte funcţionari şi alţi intelectuali. Altă vatră s-a creat spre apus de oborul de vite în pusta „Ludig” şi a patra în pusta Bujac. În aceste două vetre s-au aşezat muncitori şi ziuaşi şi a cincea vatră s-a creat peste linia ferată Arad – Arad stabilindu-se funcţionari şi muncitori CFR. Astfel s-au creat cartierele: Centru, Pârneava, Grădişte, Şega, Gai, Bujac. În 1790 s-a format în Arad parohia unită cu Roma. La 28 februarie 1812 sub păstorirea episcopului sârb Pavel a fost înfiinţată Preparandia românească şi Institutul clerical, înfiinţat în 1822. Episcopul Ioan Meţianu (1875-1899) a purtat o grijă deosebită pentru şcolile confesionale din Arad. Vechea catedrală a Aradului a fost ridicată pe locul actualului liceu Moise Nicoară. Biserica aceasta a fost folosită drept catedrală, de la aşezarea scaunului episcopal în Arad în 1704, iar la 15 aprilie 1706 este consfinţită această strămutare. Vechea biserică catedrală s-a ridicat acolo în 1814. În timpul revoluţiei de la 1848-1849 vechea catedrală a avut mult de suferit de pe urma generalului austriac Berger. A fost reparată în 1848 şi a fost sfinţită cu mare solemnitate de către episcopul Gherasim Raţ (1805 – 1850). După 1848 vechea catedrală a trebuit sa fie demolată, în 1857, plătindu-se despăgubire pentru demolarea ei, comunităţii româneşti, daune de 43976 florini, 58 cr. În urma demolării vechii catedrale, comunitatea românească înaintează episcopului locului, Procopie Ivaşcovici, o cerere în limba latină semnată printre alţii de: Ioan Arcaşi, preşedintele comunităţii, Mihai Cociuba, Georgiu Brădeanu, Sava Serbie, Petre Vanc, Anastasie Şandor, medic şi profesor la Seminarul teologic, Demetriu Haica, fost primar al oraşului Alexandru Gavra, profesor la Preparandia din Arad, prin care cer Episcopului organizarea de colecte generale în cuprinsul eparhiei. Colecta s-a organizat între anii 1858 -1860. Astfel, la 8 mai 1862 se face plata cumpărării de la oraş cu suma de 853 florini şi 30 cr a locului, pe care se va ridica noua catedrală în Gradina tokoliana. În acest an şi încep lucrările de ridicare a catedralei ce durează până în 1865, când se serbează în ea evenimentul memorabil al reactivării Mitropoliei Ortodoxe Romane a Transilvaniei şi mutarea la Episcopia Aradului a unei părţi din Banat. Suma ridicării catedralei este de 58991 florini şi 17 cr, iar suma de 1168 florini şi 16 cr a rămas în casa episcopiei. Arhitectul catedralei a fost Antoniu Czigler. Iconostasul a fost sculptat de Moise Ianits. Pictura pe iconostas şi tronuri a fost executată de pictorul Nicolae Alexici. Stilul catedralei este baroc, fiind construită din caramidă. Reparaţii: 1905, 1906 în timpul păstoririi episcopului Ioan Ignatie Papp, se înalţă turlele deasupra ceasurilor. Se acoperă cu aramă, se auresc şi li se aşează paratrăznet. Se tencuiesc pereţii, se pardoseşte întreaga catedrală cu ceramică, uşi şi ferestre noi cu sticlă colorată. Se aureşte iconostasul, iar pictura se curăţă şi se renovează. Se văruie şi în exterior şi în interior. Întreaga renovare a costat: 54443 coroane. Sculptura şi auritura aparţin lui I. Bosioc, iar pictura aparţine lui Ioan Zaicu. Sfinţirea bisericii renovate s-a făcut cu deosebit fast în 24 decembrie 1906, de către episcopul Ioan I. Papp. Alte reparaţii: în 1921 sub episcopul Ioan I. Papp, când s-a completat numărul clopotelor. Sub episcop Dr. Andrei Magieru bisericii catedrale i s-au făcut reparaţii interioare şi exterioare în anii 1939 şi 1955, iar între anii 1956-1958 s-a pictat catedrala de către pictorul Anastasie Damian (Daniile credincioşilor și ajutor de la Sfânta Episcopie). P.S. Nicolae (1961-1962) a curăţit şi aurit iconostasul şi a introdus lumina electrică. P.S. Teoctist (1962-1973) a introdus încălzirea centrală şi restaurarea exterioară a bisericii. S-au pictat pe frontispiciul catedralei cele 3 scene: Mântuitorul, Maica Domnului şi Ioan Botezătorul în anul 1966 de către pictorul Ieremia Profeta. În iunie 1991 se montează icoanele de mozaic pe frontispiciul catedralei, de către maestrul Gheorghe Răducanu, din Bucureşti, achitându-se suma de 375.000 lei vechi. Renovări în interiorul şi exteriorul catedralei au loc în cursul anului 1992, iar la 25 decembrie 1992 se săvârşeşte slujba de binecuvântare a lucrărilor, de către Întâistătătorul eparhiei Preasfinţitul Părinte Dr. Timotei Seviciu. Alte renovări la interiorul şi exteriorul catedralei au loc în cursul anului 2003, contra sumei de 38.704 RON. Slujba de binecuvântare a lucrărilor de la exteriorul catedralei a fost săvârşita de către Preasfinţitul Părinte Episcop Timotei, tot în prima zi de Crăciun – 25 decembrie – 2003.   În biserica catedrală și parohială au fost instalaţi şi au slujit în timpul păstoriri lor următorii episcopi: Procopie Ivaşcovici 1853-1873 – ctitorul catedralei Miron Romanul 1873 -1874 Ioan Meţianu 1875-1899 Iosif Goldiş 1899-1902 Ioan I Papp 1903-1925 Grigorie Comşa 1925-1935 Andrei Magieru 1936-1960 Nicolae Corneanu 1961-1962 Teoctist Arăpaşu 1962-1973 Visarion Aştileanu 1973-1984 Timotei Seviciu 1984-   Protopopii ca parohi slujitori:  Ioan Raţ 1853-1878 Gheorghe Vasilievici şi Moise Bocşan 1888-1901 Vasile Beleş 1901-1917 Traian Vaţianu 1917-1938 Florea Codreanu 1938-1948 Viorel Mihuţiu 1958-1961 Flavius Petcuţ 2013-   Preoţi Parohi slujitori: Ioan Rusu 1862-1886 Ioan Ghibu 1878-1883 Ilie Dogaru 1887-1892 Gavril Bodea 1877-1880 Dr. Ilarion V. Felea 1939-1943 ; 1952-1958 Petru Bogdan 1940-1952 Dr. Petru Deheleanu 1958-1977 Dr. Simion Şiclovan 1959-1974 Octavian Macovei 1960-1975 Petru Petrilă 1962-1985 Caius Turicu 1926-1939 Viorel Mihuţiu 1930-1961; 1958-1961 şi protopop Florea Codreanu 1925-1961; 1938-1948 şi protopop Ioan Nădăban 1967-1978 Gheorghe Căvăşdan 1974-1990 Ioan Popa 1975-2010 Petru Sălăgean 1975-1978 Teodor Greucean 1978-1997 Coriolan Mureşan 1978-1997 Flor Teodorescu 1978-2014 Dr. Ioan Tulcan 1988- Traian Micoroi 1990- Flavius Petcut 2011- , 2013- si protopop Teodor Pavel 2011- Dr. Ioja Cristinel 2014-