Parohia Ortodoxa Almaş
Hramul Bunavestire
Protopopiatul Sebiş
Preot paroh Oarcea Marian-Florin
Data şi locul naşterii: 07.07.1985, Loc. Gurahonț
Domiciliul : Almaş, nr. 606
Studii : Seminarul Teologic Ortodox Arad
Facultatea de Teologie și Master la Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Ilarion V. Felea” din Arad
Adresa de contact : tel. 0741 459684
Numar de credincioşi : 840
Istoricul comunităţii parohiale
Numele parohiei Almaş este identic cu numele localităţii care formează comunitatea parohială. Numele său, în limbajul poporului, este Almaş. În timpurile străvechi se numea Ulmuş, denumire provenită de la pădurea de ulmi situată pe lângă valea care trece prin localitate.
Parohia este situată în subunitatea vestică a Depresiunii Zărand, denumită Depresiunea Gurahonţ. În cadrul acestei subunităţi comuna Almaş ocupă o parte însemnată în sud-vestul depresiunii începând în vest de la cheile Joia Mare, extinzându-se în est spre marea vatră a Depresiunii Gurahonţ. Localitatea se învecinează cu Joia Mare, Cil, Rădeşti şi Dieci.
Din cele mai vechi timpuri localitatea a fost populată datorită terenurilor bune pentru agricultură, prezenţei apei freatice potabile, climei blânde favorabilă culturii plantelor şi creşterii pomilor fructiferi. Cele mai vechi urme ale unei aşezări pe acest teritoriu aparţin peroadei neoliticului. Almaşul este atestat documentar în anul 1334. Localitatea s-a format prin asimilarea şi mutarea vetrei a trei sate: Lunca, Plopi şi Plopi.
Locuitorii au moştenit de la înaintaşi unele datini în ceea ce priveşte zilele de sărbătoare, obiceiurile legate de naştere, botez, cununie, înmormântare, obiceiuri pe care le mențin.
În anul 1991 s-a ridicat în faţa bisericii monumentul eroilor pe care sunt înscrişi cei 82 de eroi care au luptat în cele două războaie mondiale.
Istoricul bisericii parohiale
Într-o conscripție din 1775 este trecută o veche biserică de lemn înlocuită în 1826 cu una de piatră.
De la biserica veche a rămas turnul lângă care s-a construit în anul 1889 o biserică de zid, în formă de navă de dimensiuni medii (lungime 20 m, lățime 8 m). În anul 1954 a fost pictată în tehnica tempera de către preotul Andrei Mitroi de la Musteşti, iar în anul 2001 a fost repictată în frescă de către pictorul Constantin Popescu din Rădăuţi.
Parohia deţine un prapor numit „al plugarilor” datând din anul 1906, cu care almăşenii au participat la Unirea de la Alba Iulia din anul 1918; de asemenea deţine şi cărţi vechi: Chiriacodromion (Alba Iulia, 1699), Psaltire (București, 1756), Liturghier (Sibiu, 1798) și multe altele.
Şirul preoţilor parohi: Toader, Iuga, Mihai și Iosif (sec. XVIII), Iacov (1743), Iovan (1746), Radu și Lazăr Popovici (1755), Iosif Popovici, Mihai Dușescu și Sava Voisan (1767), Mihai (1786), Ioan Albescu (1791-1815), Teodor Drusc (1769,1791), Zaharia Popovici (1794), Mihai Albescu (1800-1801), Vasiliu Drusc (1801-1817), Iacob Barbura (1812-1824), Lazăr Ilca (1815-1828), Teodor Feier (1824-1828), Filip Barbura (1828-1833), Lazăr Buda (1828-1835), Filip Barbatei (1828-1833), Ioan Feier (1833-1837), Petru Popovici (1833-1840), Constantin Copian (1835-1884), Eutimiu Novac (1841-1843), Mateiu Vanc (1843-1854), George Creţu (1854-1894), Cornel Lazăr (1888-1905), Alexandru Nica (1906), Ioan Popovici, Gheorghe Cerianţu, Beniamin Gligor, Ioan Bradean, Roman Florea, Ioan Daşcău. Astăzi (din 2014) este paroh Marian-Florin Oarcea.
În anumite cărţi de strană sunt menţionate nume de cântăreţi şi dirijori de cor între care cei mai de seamă sunt: Daşcău Filip şi Puiu Ioan.
Cimitirele
Datorită faptului că în vechime localitatea a fost compusă din mai multe cătune, o bună perioadă de timp aici au funcţionat câte doi preoţi, dovadă şi faptul că parohia are două cimitire, unul parohial și unul comunal, în care odihnesc şi personalităţi locale: preoţi, învăţători şi alţi oameni de seamă ai localităţii.
Activităţi culturale şi filantropice în trecut
Prima școală confesională s-a întemeiat în 1791. În anul 1879 s-a deschis o şcoală nouă întrucât numărul elevilor crescuse. Activitatea şcolii era în strânsă legătură cu cea a parohiei, învăţătorii fiind susţinuţi şi de Biserică. În prezent şcoala poartă numele eroului învăţător Lazăr Tâmpa, fiul localităţii.
Căminul cultural a fost edificat pe terenul care a aparţinut parohiei. Se ştie că biserica a avut un cor cu renume naţional, condus de către învăţătorul Puiu Ioan. În ce priveşte biblioteca parohială, aceasta deţine un număr însemnat de lucrări precum şi periodice bisericeşti.
Din anul 2007 parohia a inițiat şi o activitate filantropică, pe lângă biserică functionând un cămin de bătrâni.
Profilul actual al parohiei
Cunoscând provocările vremii în care trăim, parohia cu un număr de 962 enoriași desfășoară în prezent activități pastoral-misionare şi catehetice, încercând să îşi ţină aproape fiii săi duhovniceşti.
Bibliografie
VESA, Pavel, Episcopia Aradului (1706-1818), Cluj-Napoca, 2006, pp. 564-565; DAȘCĂU, Ioan, Cronici venite din străbuni până astăzi, Ed. Tiparniţa, Arad 2015.
