8 Mai – Ziua Mondială a Crucii Roșii

„Zilele acestea, când răspândirea la nivel mondial a coronavirusului a afectat viețile tuturor, voluntarii şi angajaţii Societăților Naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie de pe tot întinsul globului, în ciuda amenințării continue a insecurității, au fost permanent în acțiune pentru a oferi asistență umanitară tuturor celor aflaţi în nevoie şi au demonstrat încă o dată că ‹Oriunde pentru oricine›, nu sunt doar cuvinte, ci fapte”.

„Este o perioadă dificilă pentru toată lumea, dar văd atât de multă solidaritate, speranță și dăruire, nu numai în rândul voluntarilor Crucii Roșii Române, ci și al milioanelor de voluntari și angajaţi din întreaga lume. Această solidaritate ne va ajuta să depășim perioada de grea încercare prin care trecem”, a transmis Majestatea Sa Margareta, preşedintele Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, într-un mesaj adresat de ziua acestei organizaţii.

Ziua Mondială a Crucii Roșii

Ziua de 8 mai a fost declarată, în anul 1859, drept Ziua mondială a Crucii Roşii de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii.

Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie s-a născut la iniţiativa unui om de afaceri elveţian, Henry Dunant (1828-1910), în 1859, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, Bătălia de la Solferino, bătălie care a făcut 40.000 de victime, informează Agerpres.

Pe 24 iunie 1859, Henry Dunant venise în nordul Italiei pentru a-l întâlni pe Napoleon al III-lea în interes de afaceri. Impresionat profund de imaginea oribilă de după bătălie, el a adunat oameni din satul învecinat şi a petrecut trei zile, fără întrerupere, pentru a îngriji răniţii. Vorbele sale ”Siamo tutti fratelli” (Suntem cu toţii fraţi) au deschis inimile voluntarilor, care au îngrijit deopotrivă inamici şi compatrioţi, notează Crucea Roșie Română pe site-ul oficial.

Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie este cunoscută în întreaga lume ca o organizaţie de ajutor umanitar, membrii săi acţionând în vederea prevenirii şi alinării suferinţelor provocate de războaie, conflicte armate, tensiuni politice, dezastre şi calamităţi naturale sau sociale.

Mișcarea cuprinde Societăţile Naţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie din 190 de state, precum şi două instituţii internaţionale cu sediul la Geneva: Comitetul Internaţional al Crucii Roşii – creat în 1863 – şi Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (Liga) – creată în 1919. Fiecare din aceste părţi componente are activităţi şi roluri specifice, bine stabilite. Ceea ce le uneşte sunt principiile fundamentale ale Mişcării de Cruce Roşie şi Semilună Roşie şi acţiunea comună în spiritul umanismului.

Lupta împotriva Covid-19

La finalul lunii martie, Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie a făcut un apel de urgenţă pentru a strânge 800 de milioane de franci elveţieni pentru a veni în sprijinul celor mai vulnerabile persoane din întreaga lume în contextul pandemiei de COVID-19 şi pentru a le proteja de efectele acesteia.

Crucea Roşie Română a iniţiat campania „România salvează România”, sub sloganul „Transformă un sms într-un mesaj de speranţă”, scopul campaniei fiind donarea a 2 euro prin sms.

Donaţiile colectate vor fi utilizate pentru: dotarea unităţilor sanitare de pe întreg teritoriul României cu aparatură medicală şi materiale de strictă necesitate în tratarea persoanelor infectate COVID-19; ajutor cu materiale de protecţie pentru personalul angajat din instituţiile care asigură permanenţă în cadrul instituţiilor din subordinea MAI, MAPN, MS; ajutor cu pachete alimentare şi pachete igienice pentru persoanele vulnerabile aflate în izolare la domiciliu, în limita resurselor disponibile, şi în strânsă legătură cu autorităţile locale; ajutor pentru centrele de carantină din ţară, în limita resurselor disponibile, şi în strânsă legătură cu autorităţile locale.

Societatea Națională de Cruce Roșie din România a fost înființată în 4 iulie 1876.

Foto credit: Crucea Roșie Română

Ziua Mondială a Crucii Roșii, ziua celor care au demonstrat încă o dată că „Oriunde pentru oricine” nu sunt doar cuvinte