Ce este Agheasma Mare şi cum se întrebuinţează

În ziua Botezului Domnului, 6 ianuarie, a fost oficiată în bisericile ortodoxe slujba sfinţirii celei mari a apei, apă care devine după sfinţire Agheasma Mare. 

Termenul de „agheasmă” provine de la cuvântul grecesc „agiasmós” (αγιασμός) care înseamnă „sfințire”.

Agheasma este mică sau mare. Cea mică se mai numeşte în popor şi şfestanie, care înseamnă luminare sau slujba luminilor. 

Aghiasma Mare se oficiază la Bobotează, în amintirea Botezului Domnului de către Ioan în Iordan. Ea se oficiază atât în ajunul Bobotezei, când se sfinţeşte apa cu care preoţii botează apoi casele, cât şi în însăşi ziua Bobotezei, când se sfinţeşte apa pe care credincioşii o iau pe la casele lor, pentru tot anul.

„Această slujbă poartă denumirea de Agheasmă Mare pentru că apa de la Bobotează are o putere deosebită, fiind sfinţită printr-o dublă epicleză, iar sfinţirea are loc în însăşi ziua în care Domnul nostru Iisus Hristos a sfinţit apele, prin Botezul Său în apa Iordanului”, spune Pr. Prof. Dr. Ene Braniște în Liturgica Specială.

Efectele Aghiasmei Mari le arată însăşi rânduiala slujbei, în textul ecteniei şi al rugăciunii de sfinţire, unde preotul se roagă: „Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă…”.

De aceea, Aghiasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, „rămânând tot aşa de proaspătă, de curată şi de bună la gust ca atunci când a fost scoasă din izvor, fapt pe care îl remarcă, din vechime, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti”, potrivit marelui liturgist român.


Din înalt vine Firea Lui și din adânc Haina Lui legată pentru totdeauna de haina celui ce își dezbracă acum haina sa [Col. 3:9]. Și voi să dobândiți acum din ape de la El haină care nu se învechește și nici nu se strică, haină care pe cei ce o poartă îi îmbracă în veșnicie.

– Sf. Efrem Sirul


Agheasma mare se ia dimineața, pe nemâncate, înaintea anafurei, iar atunci când credinciosul se împărtășește, după aceasta. Se poate consuma din Ajunul Bobotezei, până la Odovania praznicului. Se poate lua Agheasmă Mare și în situații speciale, la recomandarea duhovnicului.

Conform tradiției, credincioșii întrebuințează Agheasma Mare și pentru stropitul caselor, a gospodăriilor, a animalelor din gospodărie, sfințind lumea din jur și chemând ajutorul lui Dumnezeu în noul an.

Se păstrează la loc de cinste în fiecare locuință, de obicei în vase de sticlă.

Foto credit: arhivă Basilica.ro

Ce este Agheasma Mare şi cum se întrebuinţează