Ziua Imnului Național: Cum explică Patriarhul Daniel importanța simbolurilor naționale

Ziua Imnului Național este marcată joi de Ministerul Apărării Naționale – Comandamentul Garnizoanei București și de Primăria Capitalei în Piața Drapelului. Imnul de stat este înscris în Constituție ca simbol naţional, alături de drapel, stema ţării şi sigiliul statului.

Patriarhul Daniel afirma că acestea sunt „simboluri ale demnității poporului român, obținute cu multe jertfe”.

Cântecul a fost ales după Revoluția din Decembrie 1989 drept Imnul Naţional al României, iar ziua de 29 iulie a fost proclamată în 1998 Ziua Imnului Naţional al României – „Deşteaptă-te române!”

„Imnul naţional, alături de alte simboluri naţionale: Drapelul României, Stema ţării şi Ziua naţională, ne îndeamnă să păstrăm şi să cultivăm sentimentul identității naționale, care este intim fiecărei persoane şi depinde de felul în care fiecare interiorizează reperele sale identitare cele mai importante: limba, cultura şi credinţa”, spunea părintele patriarh în 2016.

„Avem datoria să respectăm, să păstrăm şi să promovăm simbolurile unității şi identităţii naţionale ca fiind simboluri ale demnității poporului român, obținute cu multe jertfe de vieți omenești şi multe eforturi spirituale şi materiale, spre binele României şi bucuria românilor de pretutindeni”.

Imnul „Deşteaptă-te române!” a fost intonat prima dată în 29 iulie 1848 în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Versurile sunt cele ale poemului „Un răsunet” de Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”.

Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.

Imnul are unsprezece strofe, primele două, cea de-a patra şi ultima fiind cântate la ocazii festive.

Foto credit: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu

Ziua Imnului Național: Cum explică Patriarhul Daniel importanța simbolurilor naționale