Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Timotei al Aradului a avut loc ultima întrunire a preoților din cursul anului 2021, în cadrul Cercului pastoral – misionar Arad, în data de 18 noiembrie, începând cu ora 10.00, în Parohia Arad-Grădiște I.

Prima parte a întrunirii a avut loc în biserică unde au avut loc discuții preliminare, amintindu-se persoana celui care a fost Părintele Dorin Cicirean, o prezența constantă la Cercurile pastorale, care a plecat la cele veșnice.
A doua parte a întâlnirii a avut loc într-un spațiu ce aduce aminte tuturor celor care au prilejul să intre acolo, de istoria acestui sfânt locaș de cult, de ctitori, slujitori și ostenitori, de truda celor care au reușit, în vremuri grele, să edifice nu numai ziduri, ci să zidească sufletele credincioșilor spre mântuire. Gazdă primitoare a fost Părintele Mihai Octavian Blaj, care, cu vădită emoție și cu ochi înlăcrimați a amintit despre istoria acestui loc, binecuvântat de Dumnezeu. A fost amintit ctitorul bisericii, Părintele Corneliu Mureșan, cel care, cu timp și fără timp a lucrat pentru edificarea acestui sfânt locaș. Primul preot, care a organizat comunitatea grădișteană însă, înaintea Părintelui Mureșan, a fost Părintele Ilarion V. Felea, mandatat de vrednicul de pomenire Episcop al Aradului, Grigorie Gh. Comșa de a-i aduce laolaltă pe toți credincioșii ortodocși din acest cartier al Aradului. Preasfințitul Grigorie, un Episcop misionar, în cel mai adevărat sens al cuvântului, a intervenit pe lângă conducerea C. F. R., în vederea obținerii terenului pe care este edificată astăzi Biserica.
Istoricul Bisericii Arad Grădiște I
Planurile pentru construirea bisericii au fost întocmite în 1935 de către arhitectul Iosif Kalonsek din Arad, în stil bizantin, având lungimea de 25 m, lăţimea de 15 m şi înălţimea de 24 m, piatra de temelie fiind pusă în 7 august 1935. In 28 mai 1940 s-a primit cea mai frumoasă podoabă a bisericii, iconostasul. În vara anului 1941, începând cu 11 iunie şi până la jumătatea lunii decembrie, biserica a fost împodobită cu pictura în frescă de către pictorul Cornel Cenan, originar din Cluj. Cu ajutoare din partea conducerii Statului, în iarna anului 1941-1942, biserica a fost înzestrată cu întreg mobilierul necesar – strane, scaune – lucrat de elevii Liceului Aurel Vlaicu din Arad (Liceul Forestier). La 24 mai 1942, la praznicul Pogorârii Duhului Sfânt, a avut loc slujba tâmosirii bisericii oficiată de Episcopul Aradului, Andrei Magieru, asistat de un sobor de opt preoţi şi un diacon, biserica primind hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”.
La finalul întâlnirii, preoții prezenți au dezbătut alte teme actuale, deosebit de interesante, care privesc întreaga societate. Provocările pastorației urbane contemporane obligă păstorii de suflete de a intensifica misiunea Bisericii și de a aduce pace și liniște în sufletele credincioșilor, într-o societate tot mai dezbinată, dar și de a mărturisi Adevărul, care va aduce, celor care-l vor mărturisi, Libertatea.

Pr. Petru Ursulescu