Ziua Naţională Constantin Brâncuşi este sărbătorită în fiecare an în 19 februarie, ziua de naştere a marelui artist.
Iniţiativa instituirii unei zile dedicate sculptorului român a avut-o scriitorul Laurian Stănchescu, preşedinte al Fundaţiei Ideea Contemporană, care a făcut o solicitare în acest sens la începutul anului 2015.
Legea prin care data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională a fost promulgată în 27 noiembrie 2015 de preşedintele României.
Constantin Brâncuşi
Artistul s-a născut la data de 19 februarie 1876, în localitatea Hobița, județul Gorj. Școala primară a urmat-o la Peștișani și Brădiceni.
După ce a urmat Școala de Arte și Meserii (1894 – 1898) vine la București unde se înscrie la Şcoala Belle Arte.
Artistul părăsește România în anul 1903, având ca destinaţie Franța. Doi ani mai târziu, în anul 1905 este admis la cea mai importantă academie de arte plastice a vremii, École Nationale Supérieure des Beaux-Arts.
În anul 1906 expune pentru prima dată la Société Nationale des Beaux-Arts și la Salon dʼAutomne, Paris. 8 ani mai târziu deschide prima expoziție în Statele Unite ale Americii, la Photo Secession Gallery din New York.
În 1937 primește comanda pentru Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, conceput ca un monument comemorativ închinat soldaților căzuți în Primul Război Mondial, care avea trei părți: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana fără sfârșit. Participă la mai multe expoziții din Statele Unite și de la Paris.
Ultima mare expoziție personală a lui Brâncuși a fost expusă în anul 1955 la Guggenheim Museum din New York, organizată de J.J. Sweney, cu 59 sculpturi, 10 guașe și desene.
Tot în acel an participă la expozițiile The Levin Collection de la Cranbrook Academy of Art, Bloomield Hills, Harry Winston Collection, Michigan Museum of Art și Sculpture, Drawings and Paintings de la Curt Valentine Gallery din New York.
În data de 16 martie 1957, Constantin Brâncuși trece la cele veșnice. Pe 19 martie, după slujba prohodirii, este înmormântat în cimitirul parizian Montparnasse.
Patriarhul Daniel, despre Brâncuşi
În mesajul transmis în 2021 de Ziua Naţională Constantin Brâncuşi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat că artistul „a fost, fără îndoială, un artist creștin-ortodox român nu doar botezat în Biserică, ci și un credincios trăitor în interiorul vieții Bisericii”.
„Însă, credința și viața spirituală ale lui Constantin Brâncuși nu sunt susținute de o teologie intelectuală sistematică, academică, ci de o teologie implicită, cultică sau liturgică, de expresie imnografică și iconică, care suscită în credincios nu atât o reflecție intelectuală asupra existenței, cât o vedere spirituală și sapiențială creștină asupra vieții”.
„Această vedere sau înțelepciune creștină inspirată de cultul liturgic ortodox este prezentă, ca motivație existențială și inspirație artistică, în opera sculptorului Constantin Brâncuși, cântăreț de strană, corist de biserică și paraclisier de altar”, a evidenţiat Patriarhul.
Patriarhul României a mai afirmat ca în Ziua Brâncuşi se cuvine „să evidențiem prezența credinței și spiritualității creștin-ortodoxe în opera sa” şi se cuvine „să fie în același timp un omagiu pios adus memoriei celebrului sculptor român, de mult timp intrat în lumina marilor artiști ai umanității, și un apel la o cunoaștere mai amplă și mai profundă a semnificațiilor spirituale cuprinse în opera artistică a acestui fiu credincios și înțelept al Bisericii Ortodoxe Române, care a făcut cunoscute la nivel mondial valențe nebănuite ale sufletului românesc”.
Evenimente
În zilele de 19 şi 20 februarie, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) lansează o invitaţie la ghidaje gratuite în Sala Constantin Brâncuși din Galeria Națională.
Cu această ocazie, MNAR lansează și turul virtual al acestui spațiu care prezintă lucrările lui Constantin Brâncuși în muzeul amintit. Acesta este disponibil de astăzi pe site-ul MNAR.
„Aniversăm cu bucurie nașterea părintelui sculpturii moderne cu muzică veche românească, care i-ar fi plăcut și lui. Accentuăm, astfel, legătura lui cu spiritualitatea românească și prezentăm aprecierile timpurii ale operei sale care dovedesc deschiderea către modernitatea cea mai acută a oamenilor de cultură din România interbelică”.
„Totodată, evenimentul deschide seria de manifestări culturale dedicate Zilei Internaționale a Francofoniei care se vor desfășura la MNAR sub genericul Dincolo de cuvinte – Au-delà des mots. Acestea vor cuprinde ghidaje dedicate în expozițiile permanente și expozițiile „Pallady 150”, prelegeri și alte activități cu public”, a declarat Călin Stegerean, director general MNAR.
Foto credit: arhiva Basilica.ro