Parohia Cil din protopopiatul Sebiş a găzduit duminică  09.10.2022, întrunirea preoţilor din cadrul Cercului Pastoral-misionar  Nr.3 Gurahonţ, coordonat, din încredinţarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Timotei, de către preotul Moţ Aurelian Iulian.

Întrunirea a debutat la ora 16⁰⁰ prin oficierea Sfintei Taine a Maslului, la care au participat credincioşi din parohia Cil.

Din sobor au făcut parte: pr. Moț Iulian coordonatorul cercului, pr.Groza Ștefan de la parohia Dieci, pr.Lușca Ciprian de la parohia Zimbru, pr. Vesa Ioan de la parohia Iosășel, pr. Curechean Alin de la parohia Cil, pr.Bej Florin de la parohia Crocna, pr. Bele Raul de la parohia Secaș, pr.Cristea Silviu de la parohia Guravăii , pr. Rocsa Sebastian de la parohia Pescari, pr. Pasc Darius de la parohia Bonțești, pr. Zbârcea Teodor de la parohia Mădrigești și pr. Dan Dănuț de la parohia Avram Iancu.

Având în vedere că Sfântul Sinod a proclamat anul acesta, ca „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț”, preotul Bele Raul de la parohia Secaș a susținut următoarele teme:

1. Sfântul Grigorie Palama (†1359) viața și cultura;
2. Evlavia faţă de Maica Domnului a Sfântului Grigorie Palama.

În susținerea temei părintele spunea:

Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, s-a născut în anul 1296 în Constantinopol. Tatăl Sfântului Grigorie a devenit un important demnitar la curtea lui Andronicus al II-lea Paleologul (1282-1328), dar a murit la scurt timp, Andronicus devenind tutorele copilului Grigorie rămas orfan. Înzestrat cu abilități intelectuale și ambiție, Grigorie a stăpânit toate subiectele de studiu care făceau parte la vremea aceea din cursul complet de educație superioară medievală.

În viziunea Sfântului Grigorie Palama, scopul urmărit de cel ce se roagă este să prelun­gească rugăciunea cât mai mult și să scape cât mai deplin de pornirile pătimașe. Dar aceasta cere o osteneală care își are cauza și efectul în dispozițiile dinlăuntrul omului.

De foarte multe ori, suferința în viața omului aduce înduioșarea sufletului, iar aceasta, rugă­ciunea, mai mult chiar, rugăciunea cu lacrimi. Rugăciunea în viziunea teologiei palamite este mai mult o meditație filozofică, fără efecte adânci și transformatoare asupra întregii ființe a noastre. Aceasta o umanizează și o face transpa­rentă cu adevărat.

De aceea se pune în Biserica de Răsărit atât de mult accentul pe lacrimi. În teologia palamită, din lacrimile de durere și jertfă pentru păcate iese rugăciunea, iar rugăciunea, ca expresie a simțirii puternice a micimii și a păcă­toșeniei față de Dumnezeu, naște lacrimi­le. Acestea merg împreună și numai însoțirea lor mărește calitatea rugăciunii și calitatea ființei fiecăruia și scoate sufletul din împietrire.

Sfântul Grigorie Palama arată că asceza, smerenia și rugăciunea unită cu lacrimile sunt calea pentru a ajunge la vederea luminii taborice și la cunoașterea lui Hristos Domnul față către față, ca vederea prin oglindă. El învață că sfinții isihaști, când Dumnezeu voiește, pentru credința și nevoința lor puternică, dar și pentru rugăciunea lor neîncetată cu lacrimile, pot pregusta încă din această viață pământească slava sau lumina Împărăției cerurilor, care este lumina necreată și netrecătoare în care S-a arătat Apostolilor la Schimbarea la Față Hristos Domnul pe Muntele Tabor, înainte de cunoașterea deplină.

În finalul întâlnirii, preotul paroh Curechean Alin a mulţumit preoţilor și credincioşilor pentru participare.

Pr. Moţ Aurelian Iulian