România va trece în noaptea de sâmbătă spre duminică la ora de iarnă. Ora 4 devine ora 3. Astfel, ziua de duminică, 30 octombrie 2022, va avea 25 de ore în loc de 24, fiind cea mai lungă din an.

Lumina zilei se va vedea pe perioade din ce în ce mai scurte. Cel mai devreme se va întuneca pe 21 decembrie: la 16.50. Atunci, lumina naturală a zilei va dura doar opt ore și 50 de minute, iar noaptea va fi cea mai lungă din an, din punct de vedere al duratei întunericului. Va avea 15 ore și 10 minute, pentru că atunci se produce solstițiul de iarnă. Ora de vară în România va reveni în noaptea de 25 spre 26 martie 2023.

România a instaurat acest sistem al schimbării orei în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a mai fost în vigoare. De-abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu. Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.

România este una dintre cele 76 de țări care respectă această schimbare de oră, dar multe altele au ales să nu mai facă acest lucru, din diverse motive.

În 2019, Parlamentul European a votat în favoarea unei propuneri de renunţare la obligativitatea trecerii la ora de vară la nivelul Uniunii Europene, însă, potrivit propunerii, fiecare stat membru va avea dreptul să decidă dacă va păstra actualul sistem sau va renunţa la schimbarea orei.

Medicii au identificat mai multe efecte ale schimbării orei, printre care insomnia, starea de oboseală, durerea de cap, dar și anxietatea. Pentru a face această tranziție fără probleme, este indicată reducerea consumului de stimulente, precum cafeaua, ceaiul negru și orice fel de energizante.

Timpul în Biserică

În Ortodoxie, timpul este văzut ca dar al lui Dumnezeu pe care omul îl folosește pentru a se pregăti de viața veșnică prin rugăciune și fapte bune.

O dovadă a acestui lucru sunt slujbele zilnice numite Ceasuri. Ceasurile fac parte din cele șapte laude bisericești. Se găsesc în „Ceaslov” și se citesc în general în mănăstiri la începutul celor patru sferturi ale zilei.

„Fiecare clipă care trece şi omul n-a luat în ea decizia pentru realizarea sa în bine, este o clipă sau un timp pierdut”, a spus Patriarhul Daniel.

„Nu se cuvine să cinstim timpul, nici oamenii, nici materia, ci pe Dumnezeu, cel care a așezat anii și vremurile”, învăța Sfântul Ioan Hrisostom.

Vezi și Timpul în cuvintele Patriarhului României

Foto: crestinortodox.ro