La cale de nici două luni plinite de la ziua târnosirii Paraclisului Facultății de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad, am ajuns în această seară, în Ajunul prăznuirii Sfântului Mare Mucenic Mina, la slujba de Priveghere săvârșită de Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul împreună cu un bogat sobor de preoți și diaconi.
Fie că vorbim de slujba de târnosire, de alte privegheri, de slujba Canonului cel Mare sau Sfinte Liturghii Arhierești de care ne-am părtășit la adăpostul acestui Paraclis universitar, care îi are ca ocrotitori pe Sfântul Maxim Mărturisitorul și pe Sfântul Mare Mucenic Mina, mâine, 11 noiembrie, sărbătorit, constanta tuturor acestora a fost cu siguranță liniștea și așezarea în bine și un duh aparte de rugăciune.
Deloc greu de intuit acolo, pe calea străjuită de candele aprinse care duce de la Teologie la Paraclis, prezența și ocrotirea Sfântului care descris este de Acatist ca „rază de nematerialnic foc; lumina celor păgubiți; taina care destăinuiește nelegiuirea; lanț care ferecă pe făptuitorul celor rele; negură care întunecă gândurile necurate; mângâierea a tot sufletul asuprit și amărât; pocăința creștinului pierdut; luptător neostenit; viteaz neobosit; cuget neprihănit; priveghetor neadormit; judecător nemituit; sprijinitor nepărtinitor; dar nesfârșit; al săracilor miluitor”… Sfântul Mina, al nostru, al tuturor, grabnic în nevoi mijlocitor.
În cuvântul de învățătură rostit, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul a vorbit despre viața Sfântului care adunase mulțime de tineri de toate vârstele la acest ceas de priveghere și i-a felicitat pe părinții profesori slujitori ai acestui Sfânt Altar pentru frumoasa și bogata activitate atât în mijlocul credincioșilor cât și a studenților teologi.
„Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Mina ne duce cu gândul la viața și pătimirile lui, ca unul care a trăit în timpul persecuțiilor pe care Biserica le îndura din cauza Imperiului Roman păgân. Sfântul Mina a trăit în a doua jumătate a secolului al III-lea și prima jumătate a secolului al IV-lea și a cunoscut necazurile și încercările vieții pământești, multe cauzate de mărturisirea lui Hristos cu multă credință și cu multă dragoste față de El și de Biserica Lui. Din viața acestui Sfânt avem multe de învățat, însă în mod deosebit faptul că Dumnezeu ne poartă de grijă. Rămas încă din adolescență fără părinții trupești, Dumnezeu i-a dăruit părinți duhovnicești, părinți ai Bisericii, pe care i-a urmat cu multă dragoste și jertfelnicie. Vedem această purtare de grijă a lui Dumnezeu în viața Sfântului Mina, în viețile altor Sfinți și chiar în viața noastră, pentru că atunci când ajungem la momente de deznădejde, de încercare, când părinții sau părinții duhovnicești nu mai sunt lângă noi, Dumnezeu nu ne părăsește și ne ajută să urmăm cursul firesc al vieții și mai ales că Îl slujim pe El și Biserica Lui. Nădejdea în Dumnezeu aduce pace sufletească, putere și Har.
Contextul istoric în care Sfântul Mina a trăit, ostaș fiint în armata romană, nu l-a determinat să se lepede de Hristos ci a rămas ancorat în Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos. Dumnezeu l-a învrednicit să facă multe minuni atât în timpul vieții cât și după, prin Sfintele sale Moaște. Sfinte Moaște care ne argumentează faptul că această credință pe care o mărturisim în Biserică, în momentele de libertate sau în momentele de încercare, este credința adevărată, mărturisită cu preț de sânge de mulți creștini de mulți mucenici, mulți martiri.
Credința mărturisită de noi astăzi este o credință mărturisită în libertate, chiar dacă mai sunt și ispite din partea necredincioșilor, noi avem aceste argumente sfinte: Evanghelia, Sfinții Apostoli și cetele Sfinților, în special Sfinții Mucenici care nu au renunțat la credința în Hristos nici chiar în momentele de încercare.
Noi, astăzi, nu suntem atât de încercați încât să fim puși a alege între a crede sau a nu crede în Iisus Hristos, iar aceasta cu atât mai mult ne îndatorează să Îl mărturisim cu toată dragostea și credința.
S-au împlinit anul acesta 200 de ani de învățământ teologic la Arad și mă bucur că părinții profesori Ștefan Negreanu și Lucian Farcașiu, astăzi împreună-slujitori, și ceilalți părinți au fost de un real folos pentru continuitatea acestui învățământ teologic, de care este nevoie atât pentru pregătirea tinerilor pentru slujirea Bisericii cât și pentru conlucrarea dintre Biserică și Școală. Le mulțumim și îi felicităm pentru această frumoasă ctitorie, care a fost târnosită în urmă cu doar câteva săptămâni, și dorim ca împreună să continuăm această lucrare de slujire a Bisericii.
Rugăm pe Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți, cu mult har, pace, sănătate și multă jertfelnicie în slujirea Bisericii, iar pe Sfântul Mare Mucenic Mina să vă ocrotească.”, a spus Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul.
În ideea acestei continuități în slujirea cu dragoste a Bisericii, Preasfințitul Părinte Emilian a dăruit Părinților profesori Ștefan Negreanu și Lucian Farcașiu câte un volum din monografia istorică „Episcopia Hușilor, memorie și actualitate”, scrisă chiar de Preasfinția Sa, care cuprinde istoria faptelor unor înaintași ai noștri, episcopi, monahi și monahii ai Bisericii noastre, care au lăsat în urma lor multe biserici, mănăstiri și Eparhii frumoase, pline de viață creștină autentică, ortodoxă.
10 noiembrie 2022, în tinda serii, Slujba Privegherii la Paraclisul universitar ocrotit de Sfântul Mare Mucenic Mina, un timp al împreună-rugăciunii frumos tocmite de prezența Ierarhului, a soborului slujitor, a credincioșilor, dar și de glasurile celor două străni care au așternut peste acest ceas de sărbătoare un duh de bine, de pace, de nădejde.
„Folositor și ajutător mare te-ai arătat lumii în primejdii, mucenice, că pe mulți ai izbăvit de pagube: furii urmărind, pierderile depărtându-le și celor ce aleargă la tine cu credință, împlinind cererea lor; pentru aceasta te rugăm, fii milostiv și nouă care îți cântăm: bucură-te Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!” (Condacul I)
