2023, Anul Centenarului Constituției României Întregite: Cum funcționa democrația în România Mare

Plenul Curții Constituționale a decis miercuri să declare anul 2023 „Anul Centenarului Constituției României Întregite”. Aniversarea este un omagiu adus documentului care a consolidat Marea Unire și a creat cadrul democratic al vieții politice din România.

Curtea Constituțională a României a avut în vedere că „adoptarea Constituției din 1923 marchează un moment unic în istoria constituțională a României, prin care s-a desăvârșit și s-a consolidat, la nivel de Lege fundamentală, proiectul național al românilor de înfăptuire a statului național unitar român, fiind actul politico-juridic care a permis unificarea legislativă și administrativă a statului român după Marea Unire de la 1918”, se afirmă în comunicatul instituției.

„Constituția din 1923 a consacrat pentru prima oară în istoria constituțională a României, prin art.103, dreptul de a judeca constituționalitatea legilor și a declara inaplicabile pe acelea cari sunt contrarii Constituțiunii»”.

„În anul 2023, România celebrează, așadar, 100 de ani de la adoptarea Constituțiunii  promulgate de către Regele Ferdinand I al României, la 28 martie 1923, prin Decretul regal nr. 1360, ca așezământ constituțional necesar «pentru consolidarea și temeinica propășire a scumpei Noastre Românii»”, mai transmit membrii Curții Constituționale.

Instituția va aniversa Centenarul Constituției României Întregite prin mai multe evenimente, acțiuni, dezbateri, conferințe, manifestări științifice și expoziții tematice organizate împreună cu celelalte autorități ale statului și cu societatea civilă și academică.

Cadrul democratic din România Mare

Potrivit Constituției din 1923, România era o monarhie constituțională, stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constituția din 1923 a fost scrisă pe baza celei din 1866, păstrând 78 dintre articolele vechi între cele 138 ale versiunii sale finale.

Regele exercita puterea executivă. Printre prerogativele sale: numea și revoca miniștrii, promulga legile, era comandantul armatei, avea drept de veto, putea bate monedă și putea convoca și dizolva parlamentul.

Constituția din 1923 consacra principiul separării puterilor în stat: legislativă – exercitată de Parlamentul bicameral și Rege; executivă – Regele, prin intermediul Guvernului format de partidul sau alianța care câștiga alegerile parlamentare; judecătorească – Înalta Curte de Casație și Justiție și instanțele de judecată.

În 1938, această Constituție a fost înlocuită cu una cu caracter autoritar, elaborată sub presiunea influenței totalitarismelor nazist și bolșevic. După 23 august 1944, Regele Mihai a ieșit din alianța cu Germania și a repus în vigoare Constituția din 1923.

Ea a rămas în vigoare până la lovitura de stat din 30 decembrie 1947, când Regele Mihai a fost obligat să abdice și să se exileze. Atunci, Adunarea Deputaților, controlată de comuniștii sprijiniți de ocupanții sovietici, a desființat atât instituția monarhiei, ci și constituția în vigoare.

Anul 2022 a fost desemnat Anul Centenar al Încoronării, pentru a marca actul istoric care a consacrat statalitatea României Mari după Războiul de Reîntregire.

Fotomontaj: Glasul Cetății (coperta Constituției din 1923 încadrată de portretele primilor suverani ai României Mari)

https://basilica.ro/2023-anul-centenarului-constitutiei-romaniei-intregite-cum-functiona-democratia-in-romania-mare/