Credincioși arădeni – pelerini în Țara Hațegului

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Timotei Arhiepiscopul Aradului, credincioșii Parohiei Ortodoxe „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” Aradul Nou, au participat sâmbătă 1 Martie 2025, într-un pelerinaj înȚara Hațegului.

Pelerinii, cu ale lor rugăciuni, au poposit pentru prima dată la mormântul Sfântului Părinte Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, la 25 de zile de la proclamarea acestuia ca sfânt de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Drumul pelerinilor a continuat mai apoi la cea mai veche biserică românească în care și astăzi au loc slujbe religioase – Biserica de piatră cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” din Densuș. Biserica este ridicată în secolele XII-XIII, pe ruinele unei construcții din secolul al IX-lea după Hristos, mare parte a materialului de construcție provinenind de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, noua capitală a Daciei cucerite de romani, situată la câțiva kilometri distanță.

Scriind despre această biserică, Nicolae Iorga nota că este “fără pereche în toată românimea” și are cea mai veche icoană cu Hristos pictat în ie românească în mod inedit.

La amiază, cei 80 de pelerini arădeni s-au bucurat împreună de o agapă creștinească în capitala vechiului regat dac – Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa Regia, vizitând mai apoi și Muzeul de Arheologie și ruinele vechilor fortificații dacice.

Ultima oprire a pelerinilor a fost la Schitul Colț situat în satul Suseni al comunei „Râu de Mori” din județul Hunedoara. Tot aici se găsește și Cetatea Colț, aflată astăzi într-o totală stare de ruină. Cetatea, cocoțată în vârful unei stânci ce străjuiește drumul și biserica de piatră, l-au inspirat pe Jules Verne să scrie romanul „Castelul din Carpați”.

Schitul este menționat ca unul dintre primele așezăminte monahale atestate pe teritoriul României, fiind construit la începutul sec. al XIV-lea, undeva prin anii 1310-1315 de familia Cândeștilor. În secolul al XV-lea s-a întemeiat aici o sihăstrie, sub purtarea de grijă a Mănăstirii Prislop. Aceasta a funcționat până în a doua jumătate a secolului XVII când calvinii i-au izgonit pe călugări de aici iar mănăstirea a rămas în paragină până în anul 1989.

În urma Revoluției din anul 1989, Preasfințitul Timotei Episcopul Aradului, a hotărât să reînființeze viata monahală la Cetatea Colț, dar abia în anul 1995 schitul a căpătat viață, prin formarea primului nucleu de călugări. Conducerea obștii i-a fost încredințată ieromonahului Calinic.

La 30 de ani de la reînființarea schitului, acesta funcționează în continuare având 3 maici care formează obștea schitului.

Pelerinajul a fost organizat prin purtarea de grijă a Asociației Ortodoxe Sf. Mare Mc. Gheorghe Aradul Nou.

Pr. Gabriel C. Mariș