„Academia are în custodie o mare parte din zestrea spirituală și intelectuală a poporului român, aș zice cea mai mare, concretizată în cele circa 14 milioane de piese – 14 milioane, nu greșesc! – adăpostite de Biblioteca Academiei Române”, a spus vineri acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române.
Instituția a marcat împlinirea a 159 de ani de la fondare printr-o ceremonie specială, în deschiderea căreia președintele ei a enumerat și explicat cele mai importante realizări.
Proiectele Academiei Române „sunt totuna cu marile întreprinderi ale culturii naționale” și „demne de orice cultură națională dezvoltată”, a spus acad. Ioan-Aurel Pop.
Membrii și cercetătorii Academiei Române – de la nivel central și din cele 70 de institute și alte entități subordonate – au publicat sute de mii de cărți și articole și editează 106 periodice, majoritatea reviste de specialitate aflate în bazele de date internaționale.
Realizări culturale
Unul dintre marile proiecte ale instituției, desfășurat pe parcursul ultimelor două secole, a fost Marele dicționar al Limbii Române, în 37 de volume, care cuprinde aproape 200.000 de cuvinte și variante, cu peste 1.300.000 de citate.
„E unul dintre cele mai valoroase dicționare din lume și, după discuțiile pe care le-am avut cu lingviștii recent la Iași, în afara celor aproape 200.000 de cuvinte, ar mai fi circa 70.000 care s-ar putea introduce – vă reamintesc că limba engleză, prin dicționarele ei recente, are 250.000 de cuvinte”, a spus acad. Ioan-Aurel Pop.
Misiune: factor de stabilitate
Președintele instituției a contrazis ideea că „la Academie e o adunare de bătrâni care, din când în când, discută câte un cuvânt, câte o teorie, câte o lege din fizică și se risipesc apoi, odată cu trecerea anilor, majoritatea în cimitire”.
„Fiind o alcătuire omenească, ea este imperfectă și nu reușește să împlinească mereu menirea ei la cel mai înalt nivel, dar se străduiește. În nicio academie din lume n-au putut fi cuprinse întotdeauna toate personalitățile care ar fi meritat și nicio academie din lume n-a avut între membrii săi doar oameni extraordinari”, a mai spus acad. Ioan-Aurel Pop.
„Dar academiile au rămas peste tot un fel de sfaturi ale bătrânilor, adunări de minți înțelepte, bune în toate timpurile, mai ales în timpurile tulburi, în care valorile și virtuțile consacrate sunt puse la îndoială.”
„Academia Română rămâne, așadar, acel factor intelectual de stabilitate care, prin promovarea virtuților și valorilor, aduce speranță în forța creatoare a omului și seamănă încredere în om și omenie”, a încheiat Președintele Academiei.
Mesajul academicienilor basarabeni
În cadrul sesiunii a luat cuvântul, participând online, acad. Ion Tighineanu, Președintele Academiei de Științe a Moldovei.
„Remarcăm faptul că, printre fondatorii Academiei Române, care la începuturi se numea Societatea Academică Română, au fost și trei reprezentanți ai Basarabiei, menționați și de domnul academician Ioan-Aurel Pop: Alexandru Hasdeu, Constantin Stamati, Ioan Străjescu”, a amintit acad. Ion Tighineanu.
„În virtutea împrejurărilor istorice, astăzi avem două state românești, ce au, însă, un singur luceafăr călăuzitor – Mihai Eminescu, și două academii – Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, care în ultimii ani demonstrează o apropiere fără precedent sub aripa ocrotitoare a limbii române.”
Anul Mihai Eminescu
Președintele Academiei de Științe a Moldovei a mai amintit că în 2025 se împlinesc 175 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu.
„Cu acest prilej, la inițiativa celor două Academii surori, acest an a fost declarat Anul Mihai Eminescu, în cadrul căruia vor avea loc mai multe acțiuni în vederea fortificării rolului Academiilor în societate și a transformării lor într-o platformă a dezvoltării durabile și a valorificării potențialului intelectual în întregul spațiu românesc”.
Privind spre viitor
Evenimentul a continuat cu o prezentare făcută de acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, care a vorbit despre câteva dintre proiectele de construcție și de reabilitare a unor imobile din patrimoniul instituției.
Între acestea se numără construirea noului sediu al Academiei Române, care urmează să găzduiască noua aulă, cabinetele celor 14 secții ale Academiei, săli de întruniri, spații de primire și de protocol.
File de istorie
Fondată la 1 aprilie 1866, ca o instituție de necesitate absolută pentru tânărul stat rezultat din unirea Principatelor Române (1859), Societatea Academică Română, devenită Academia Română, a avut, dintru început, puternică misiune națională, manifestată pe mai multe coordonate.
În mod simbolic, primii 14 membri fondatori, numiți prin Decret în 22 aprilie/3 mai 1866, erau intelectuali și patrioți români care reprezentau teritoriile aflate încă sub stăpânirea unor imperii străine: Transilvania, Bucovina, Banat, Basarabia, Macedonia. Lor li s-au adăugat, un an mai târziu, alți șapte membri din Moldova și Muntenia.
Foto credit: Arhiva Ziarului Lumina / Luigi Ivanciu