Duminica a 5-a după Rusalii, a ”Vindecării celor 2 demonizați din ținutul Gadarei”, ne regăsește pe frumoasele plaiuri ale parohiei Nadăș, din Protopopiatul Ineu, Parohie ce azi a avut prilejul de a fi gazda Cercului pastoral-misionar Târnova.

S-a săvârșit Sfânta Taină a Maslului de către preoții: Pr. Pingică Laurențiu – Parohia Arăneag, Pr. Tudor Robert – Parohia Drauț, Pr. Pavel Dan – Parohia Șilindia, Pr. Achim Giani – Parohia Dud, Pr. Bun Costel – Parohia Tauț, Pr. Giurgiu Gheorghe- Parohia Nadăș, Pr. Lucaciu Marius- Parohia Minișel. De asemenea, soborului slujitor s-a alăturat și Pr. Ivănuț Voicu, Pr. IvănuțValerian-Iulian – Parohia Bârsa.

Un frumos și ziditor cuvânt de învățătură a fost pus la sufletele celor prezenți de către părintele Ivănuț Voicu realizând o paralela teologică între Evanghelia Duminicii a 5-a după Rusalii (Vindecarea celor doi demonizați din Gadara) și Taina Sfântului Maslu, din ambele se conturează fundamentul hristocentric al restaurării integrale a ființei umane, trup și suflet. În relatarea de la Matei 8, 28-34, Mântuitorul Hristos Se revelează ca Doctor al sufletelor și al trupurilor, Eliberatorul care sfărâmă lanțurile opresiunii demonice ce îl înstrăinau pe om de Dumnezeu, de semeni și de sine însuși: „Iisuse, Fiul lui Dumnezeu… ai venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuiești?” (Matei 8, 29). Această autoritate divino-umană de a tămădui și de a ierta este prelungită în Biserică prin Taina Sfântului Maslu, instituirea ei scripturistică reflectând exact lucrarea din Gadara: „Este cineva bolnav între voi? Să cheme preoții Bisericii și să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn în numele Domnului. Și rugăciunea credinței va mântui pe cel suferind” (Iacov 5, 14-15).

Din punct de vedere dogmatic și liturgic, atât Evanghlia Duminicii a 5-a după Rusalii, cât și Taina Sfantului Maslu, subliniază că boala fizică și suferința spirituală sunt strâns legate de păcat și de influența duhurilor necurate, iar eliberarea totală nu se poate realiza decât prin harul curățitor al Duhului Sfânt. Dacă în ținutul Gadarenilor Hristos îi reașază pe cei doi suferinzi în demnitatea chipului divin alterat, la Sfântul Maslu, prin invocarea preoților de 7 ori a rugăciunii de sfințire a untdelemnului și întrebuințarea untdelemnului sfințit, se revarsă aceeași milă restauratoare a Domnului. Hristos nu doar alungă demonii sau durerea trupească, ci acordă iertarea păcatelor – pacatul fiind rădăcina răutăților, a oricărei degradări umane –, împlinind cuvântul apostolic: „și de va fi făcut păcate, se vor ierta lui” (Iacov 5, 15). Astfel, vindecarea din Evanghelie devine o icoană profetică a lucrării sacramentale a Bisericii, unde Hristos Continuă să fie prezent și lucrător pentru mântuirea noastră.

În încheiere preotul paroh Giurgiu Gheorghe a mulțumit preoților prezenți, autorităților locale și credincioșilor pentru osteneala lor, pentru bucuria de a fii împreună și a susținut referatul cu tema: ”Familia ca „Biserică de acasă” (Sf. Ier. Ioan Gură de Aur)”. Familia a ocupat dintotdeauna un loc central în viața creștină. Încă din primele secole ale creștinismului , Sfinții Părinți ai Bisericii au vorbit despre rolul esențial al familiei în formarea spirituală a omului și în păstrarea credinței. Printre aceștia, Sfântul Ioan Gură de Aur (+ 407) a numit familia ca „Biserică de acasă”, subliniind faptul că locuința creștinului trebuie să fie un spațiu al rugăciunii, al iubirii și al comuniunii cu Dumnezeu.

Familia a fost întemeiată de Dumnezeu încă de la începutul lumii, Facerea (cap.1-2), pentru a trăi în comuniune și iubire. În NoulTestament, Mântuitorul întărește sfințenia familiei prin participarea Sa la nunta din Cana Galileii (Ioan 2,1-11). Biserica Ortodoxă consideră familia o mică comunitate de credință unde omul învață primele valori morale: iubirea, respectul, răbdarea, iertarea și ajutorul reciproc. De aceea, familia este numită „celula de bază a societații” și primul loc de educație spirituală.

Sf. Ioan Gură de Aur afirmă că locuința creștinului trebuie să semene cu obiserică, deoarece în ea se citesc rugăciuni, se trăiește în pace și se cultivă virtuțile creștine. Atunci când membrii familiei se roagă împreună și trăiesc în iubire, Dumnezeu este prezent în mijlocul lor. Pentru Sf. Ioan Gură de Aur, părinții au o mare responsabilitate în educarea copiilor. Ei nu trebuie să se preocupe doar de bunăstarea materială,ci mai ales de formarea sufletească a acestora.

BIBLIOGRAFIE :

1. 1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2015
2. Sf. Ioan Gură de Aur, Despre familia creștină, Ed. Cuvântul Vieții, București, 2015
3. Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvântări despre viața de familie, Ed. Învierea, Timișoara, 2006
4. Teofan Mada, Familia creștină la Sf. Ioan Gură de Aur, Ed. Pro Universitaria, Buc. 2014

Pr. Lucaciu Ionuț Marius