Raport general sinteză
Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame)
Preafericite Părinte Patriarh,
Preasfințit Sinod,
Distinși participanți,
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a rânduit ca anul 2026 să fie Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame), în Patriarhia Română.
Această hotărâre sinodală a așezat în centrul vieții bisericești două realități strâns legate între ele. Prima este familia creștină, loc al nașterii și al creșterii în credință. A doua este pilda oferită de femeia creștină, purtătoare statornică a evlaviei de la o generație la alta. Împreună, aceste două realități ne oferă mărturie despre faptul că sfințenia, dar al lui Dumnezeu, rodește în casa oamenilor credincioși și se transmite prin dragostea celor care, asemenea sfintelor femei, au sfințit de-a lungul veacurilor viața comunității prin credința și jertfelnicia lor.
Familia creștină nu este doar o unitate socială, ci o „biserică mică”, după cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur († 407), sau „biserica de acasă” (ecclesia domestica), după expresia Fericitului Augustin († 430). Ea este prima școală a credinței și a iubirii darnice. Sfințită prin Sfintele Taine ale Bisericii, îndeosebi prin Cununie și Euharistie, familia își află împlinirea în comunitatea euharistică a parohiei, iar iubirea dintre soți devine în lume icoană a iubirii eterne din Sfânta Treime (cf. Efeseni 5, 21-33). Copiii născuți și botezați în această comuniune sunt chemați să devină, prin credință și viață sfântă, cetățeni ai Împărăției cerurilor. Familia Sfântului Vasile cel Mare, cu opt membri înscriși în calendarul Bisericii, ne învață cum sfințenia odrăslește sfințenie atunci când casa devine loc al rugăciunii și al iubirii milostive.
Vocația familiei creștine de a fi mediu al vieții spirituale și al mântuirii îngăduie o privire limpede asupra încercărilor familiei de astăzi. Criza demografică, fragmentarea legăturilor dintre generații, impactul mediului digital asupra educației, ispita supremației în familie și slăbirea căsătoriei prin cultivarea iubirii narcisiste și posesive au, în adâncul lor, o rădăcină spirituală, și anume pierderea sensului sacru al vieții umane și al iubirii smerite și darnice. Răspunsul Bisericii reașază familia pe temelia iubirii jertfelnice după chipul lui Hristos, Care S-a dat pe Sine pentru Biserică (cf. Efeseni 5, 25). În această iubire, soții, egali în demnitate ca persoane create după chipul lui Dumnezeu, se dăruiesc reciproc, iar ierarhia familiei devine o ierarhie a smereniei. Copilul este primit ca dar pentru eternitate, iar părinteasca slujire cuprinde, pe lângă nașterea trupească, creșterea lui duhovnicească.
În casa creștină, femeia, ca soție și mamă, este adesea cea dintâi care deschide copiilor calea rugăciunii, iar iubirea ei jertfelnică ține unite generațiile. Pastorația familiei se împlinește astfel prin cinstirea sfintelor femei, iar pilda lor luminează vocația fiecărei familii creștine. Modelul desăvârșit este Maica Domnului, Născătoarea de Dumnezeu, deodată Fecioară și Mamă, idealul feminității și al vieții creștine pentru toți credincioșii. Alături de ea, femeile mironosițe, primele vestitoare ale Învierii, sunt icoana tuturor femeilor credincioase din Biserică. Pe urmele lor, sfințenia a înflorit în pământul românesc atât în familie, cât și în viețuirea monahală. Au strălucit aici soții și mame care și-au crescut copiii în dreapta credință, precum Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu și Sfânta Anastasia Șaguna, cuvioase maici dăruite rugăciunii neîncetate, mucenițe care au pecetluit credința cu sângele lor și mărturisitoare din vremea prigoanei atee, precum Sfânta Blandina de la Iași și Sfânta Magdalena de la Mălainița. Sfintele Femei Românce, mamele duhovnicești ale poporului nostru, arată că drumul spre sfințenie se deschide oricărei condiții sociale, prin conlucrarea persoanei umane cu harul divin.
În Anul omagial-comemorativ 2026, în acord cu obiectivele Planului-cadru stabilit de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, centrele eparhiale, protoieriile, parohiile și mănăstirile au desfășurat o amplă activitate pastoral-misionară, liturgică, mediatică și culturală orientată către întărirea vieții duhovnicești a familiilor creștine și către cinstirea sfintelor femei din calendar, îndeosebi a Sfintelor Femei Românce.
În acest sens, datele și rezultatele comunicate de sectoarele Administrației Patriarhale, de Centrul de Presă BASILICA și de centrele eparhiale oferă o valoroasă imagine de ansamblu în legătură cu manifestările desfășurate în cuprinsul Patriarhiei Române de-a lungul anului 2026. Astfel, din punct de vedere pastoral-liturgic, principalele momente solemne au fost următoarele:
• Proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce, care a avut loc în data de 6 februarie, în Catedrala Patriarhală din București, la finalul Sfintei Liturghii săvârșite de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu 53 de ierarhi membri ai Sfântului Sinod;
Citește mai departe…