În ziua de 21 mai a fiecărui an, Biserica dreptmăritoare face pomenirea Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena. Cu acest prilej Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, a săvârșit Sfânta Liturghie alături de un ales sobor de preoți și diaconi în Parohia ortodoxă Lipova-Băi, Protopopiatul Lipova, pentru a fi în mijlocul credincioșilor care și-au serbat hramul.

Din soborul preoților slujitori au făcut parte PC. Pr. Gheorghe-Iulian Lehaci, Consilier Economic al Arhiepiscopiei Aradului, PO. Pr. Nelu Mercea, Protopopul Lipovei; PC. Părinte Cosmin Balint – paroh; părintele Arhid. Cristian Petruț, Director de vânzări în cadrul serviciul colportaj – Arhiepiscopia Aradului, părintele Diac. Prof. Marius Lăscoiu-Martin, profesor de Muzică bisericească la Seminarul Teologic Ortodox Arad; Preacucernici părinți care compun Cercul pastoral-misionar Lipova, dar și Preacucernici părinți apropiați comunității.

În cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa a evidențiat importanța lucrării Sfinților Împărați Constantin și Elena pentru libertatea religioasă a creștinilor și totodată contribuția acestora la dezvoltarea cultului prin decizii favorabile creștinilor și prin ctitorii de lăcașuri sfinte, model preluat ulterior și de alți conducători evlavioși, precum domnitorul român Constantin Brâncoveanu.

Cuvântul ierarhului:

„Împlinirea a mai bine de 1700 de ani de la promulgarea Edictului de la Milan (313-2013) de către Sfântul Împărat Constantin reprezintă pentru Biserica creștină de azi un moment de reflecţie asupra a ceea ce înseamnă libertatea ca dar al lui Dumnezeu dat omului, și totodată posibilitatea manifestării libere a Bisericii întemeiate de Mântuitorul nostrum Iisus Hristos într-o lume adesea  constrânsă şi lipsită de libertate.

Este cunoscută viaţa și activitatea Sfântului Împărat Constantin, precum şi a mamei sale Elena. Biserica creştină mărturiseşte de mai bine de un mileniu şi jumătate, contribuţia acestor sfinţi cu responsabilităţi lumeşti, dar şi creştineşti, la dezvoltarea ei în plan orizontal, însă în permanentă legătură cu adevărul revelat prin lucrarea Sfântului Duh.

Cu siguranţă Sfinţii Impărați Constantin şi Elena au cunoscut ce înseamnă libertatea de exprimare și de manifestare a Sfinţilor Martiri care au dat dovadă în persecuții de multă jertfă şi putere interioară spre a nu fi constrânşi în mărturisirea credinţei adevărate de nimeni şi nimic din lume. Curajul, voinţa, dragostea şi nădejdea Sfinţilor Mucenici au lăsat urme în rândul poporului încreştinat, şi în momentele lui de libertate. Cuvintele Mântuitorului Hristos: „Şi veţi cunoaște adevărul, iar adevărul vă va face liberi” (Ioan 8,32) au pătruns adânc în inimile noilor creştini persecutați, care s-au bucurat apoi, în secolul al IV-lea, de legea care le oferea libertatea de manifestare a credinţei, dată de Sfântul Împărat Constantin.

Asumându-şi această libertate, Sfântul Constantin a dorit ca în interiorul Imperiului Roman să biruie adevărul de credinţă asupra învăţăturii afectate de erezia lui Arie. Probabil Împăratul cunoştea cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „Biserica Dumnezeului celui viu (este) stâlp şi temelie a adevărului” ( I Timotei 3,15). Întâlnirile cu Sfântul Atanasie cel Mare al Alexandriei, Sfântul lerarh Nicolae al Mira Lichiei, Sfântul Ierarh Spiridon al Trimitundei (Creta), au avut un impact în sufletul Împăratului care a convocat şi prezidat lucrările Sinodului I Ecumenic de la Niceea (325), dornic să se stabilească învăţătura adevărată despre dumnezeirea Mântuitorului Iisus Hristos şi apoi unitatea politico-religioasă a Imperiului.

Unitatea era necesară pentru Imperiu, cât şi pentru Biserica creştină, în primul rând pentru a putea înfăptui diverse lucrări interne, dar şi pentru că cele două instituţii (entităţi) erau supuse multor atacuri potrivnice. Unitatea Bisericii ajuta la menţinerea unităţii Imperiului Roman. Libertatea acordată creştinismului prin Edictul de la Milan din anul 313 a însemnat pe lângă posibilitatea săvârşirii cultului divin public în mod liber, şi începutul construirii de biserici sau de transformare a unor temple păgâne în bazilici creştine.

Sfântul Împărat Constantin şi membrii familiei sale (mai ales mama sa Elena) dădeau episcopilor ajutoare şi mijloace materiale pentru a repara bisericile sau pentru a ridica altele noi.

La Ierusalim, în Țara Sfântă, Antiohia, Tyr, Nicomidia, Roma şi în alte oraşe, s-au ridicat biserici măreţe. Şi astăzi pelerinii au posibilitatea să vadă „urmele” ctitoriilor Sfinţilor Împărați Constantin şi Flena. Pentru toate aceste lucrări amintite şi altele săvârşite spre slava lui Dumnezeu şi binele Bisericii, Împărații Constantin şi Elena au fost trecuţi în rândul Sfinţilor, şi cinstiţi până în zilele noastre.  

Cinstirea Sfinţilor Impărați Constantin şi Elena în Țara Românească este evidentă încă din Evul Mediu, atât prin cultul lor, cât şi prin ridicarea de biserici şi purtarea numelor lor de către români.

De la Sfântul Împărat Constantin şi de la ceilalţi împărați bizantini, au învăţat Voievozii români să continue tradiţia susţinerii şi înnoirii Bisericii Ortodoxe din Ţările Române. Unul dintre aceştia este şi Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu (n.1654 – d.15 august 1714), care a ctitorit multe biserici şi mănăstiri, cea mai reprezentativă fiind biserica şi ansamblul Mănăstirii Hurezi.

În acest context spiritual-cultural, Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu ctitoreşte întregul ansamblu al Mănăstirii Hurezi, având în centrul atenţiei biserica, biserica bolniţei, paraclisul şi trapeza brâncovenească. Astfel, cea mai importantă dintre ctitoriile inchinate Sfinţilor Împărați Constantin şi Elena din Mitropolia Olteniei este biserica Mănăstirii Hurezi, înălțată de Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu între anii 1691-1693.

Chipul Sfinţilor Împărați Constantin și Elena apare în toate ctitoriile brâncoveneşti: în icoane pictură murală, în argintării liturgice, broderii etc. Cinstea deosebită acordată patronului său spiritual nu s-a rezumat numai la ctitorirea de biserici și icoane, ci s-a concretizat și prin tipărituri care abundă in referinţe cu privire la Sfinții Împărați Constantin și Elena.

Liberatori ai Bisericii Creștine şi ctitori de biserici, Sfinţii Impărați Constantin și Elena sunt modele pentru slujitorii și ctitorii Bisericii din următoarele secole. Istoria Bisericii creştine de la Sfântul Împărat Constantin cel Mare la Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu şi până astăzi, este bogată şi însemnată în mărturii ale vieţii şi slujirii Mântuitorului Iisus Hristos.

„Minunat este Dumnezeu întru sfinții Lui” (Psalmi 67,36), scrie psalmistul. Conștienți de aceasta, românii ortodocşi iubesc sfinţii neamului românesc şi ai Bisericii Ortodoxe, ctitorind locaşuri sfinte aşezate sub ocrotirea lor şi păstrând comuniunea cu Biserica triumfătoare din ceruri.”.

Răspunsurile la strană au fost date de către un grup de 7 elevi seminariști aflați în misiune muzical-pastorală. Aceștia au fost conduși de către elevul Andrei Zaha, clasa a X-a, sub îndrumarea părintelui profesor.

La final, părintele paroh Cosmin Balint a mulțumit Bunului Dumnezeu pentru toate binefacerile revărsate asupra sfinției sale și asupra comunității din Lipova-Băi, ilustrând câteva repere personale și comunitare care se împlinesc în acest an 2025: 20 de ani de preoție, dintre care 10 petrecuți în parohie, dar și 20 de ani de la târnosirea bisericii în anul 2005.

Totodată, Preacucernicia sa a mulțumit Preasfințitului Părinte Emilian Crișanul pentru bucuria comuniunii în slujire și rugăciune, ca încununare a tuturor binefacerilor amintite. De asemenea, părintele a mulțumit preoților și credincioșilor prezenți, dar și tinerilor seminariști care și-au adus contribuția la bunul mers al slujbei prin cântarea oferită.

În mod cu totul special au fost adresate mulțumiri domnului Constantin Miloș, care împreună cu familia sa a ctitorit biserica din Lipova-Băi și care susține permanent lucrarea Bisericii, asemănându-se prin această lucrare cu sfinții prăznuiți astăzi.

Diac. prof. Marius Lăscoiu-Martin

Seminarul Teologic Ortodox Arad