Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Timotei. Un sfert de veac de înţeleaptă şi rodnică arhipăstorire pe tronul eparhiei arădene.

Ca în fiecare an, ziua de 2 decembrie ne reuneşte în acest cadru festiv, spre a aduce prinos de cinstire Întâistătătorului eparhiei noastre, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Dr. Timotei Seviciu, care, la 2 decembrie 1984 era întronizat în catedrala episcopală din Arad, ca al 24-lea ierarh al străvechii Episcopii a Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului. Momentul sărbătoresc de astăzi îl dedicăm împlinirii unui sfert de veac de la acea memorabilă zi.Nu un moment de bilanţ, cu cifre şi date statistice dorim să prezentăm aici, deşi realizările celui sărbătorit ar tenta la o asemenea prezentare a unei pilduitoare dăruiri, în stricte referiri: realizări pe plan administrativ-bisericesc: sute de hirotonii de preoţi şi diaconi şi nu mai puţin de patru ierarhi membri actuali ai Sfântului Sinod al B.O.R. odrăsliţi din eparhia păstorită de Înaltpreasfinţia Sa; mii de slujiri arhiereşti, târnosiri şi sfinţiri de biserici, Sfinte Liturghii şi vizite pastorale memorabile în cele două judeţe ale eparhiei; nu statistici pe plan economic cu cifre reprezentând venituri şi cheltuieli pentru construcţia sutelor de biserici şi mănăstiri sau pentru edificarea catedralei episcopale, această nestemată a vestului României, nici referiri statistice la reînfiinţarea învăţământului teologic arădean superior şi înfiinţarea seminariilor teologice de la Arad şi Mănăstirea Prislop sau editarea unor valoroase lucrări teologice sau atestări despre prezenţa constantă ca dascăl titular la facultate, sau despre realizări în latura social-caritativă prin aşezămintele sociale de pe întreg cuprinsul eparhiei; nu un moment de bilanţ ci unul de evocări, unele poate cu nostalgia amintirii anilor care s-au scurs, cu chipuri dragi care astăzi ne privesc de dincolo de timp.

Evocăm în această zi solemnă momente şi oameni dintru începuturile acestor 25 de ani binecuvântaţi de Dumnezeu pentru eparhia noastră şi ierarhul ei, spre a evidenţia nădejdi şi idealuri ce s-au împlinit prin providenţiala arhipăstorire la Arad a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Timotei.Într-un contrast izbitor cu promisiuni repede uitate pe care astăzi le auzim din gura unora dintre cei ce vor să conducă ţara şi poporul, la alegerea ca episcop al Aradului în faţa Măritului Colegiu Bisericesc Electoral, la 30 septembrie 1984, episcopul Dr. Timotei Seviciu se angaja cu întreaga fiinţă, luând ca îndemn cuvintele Sfintei Scripturi: „De vei da făgăduinţă Domnului Dumnezeului tău să nu întârzii a o împlini” (Deut. 23,21).Veneaţi la Arad, Înaltpreasfinţia Voastră, după cum spunea în faţa aceluiaşi Colegiu Bisericesc, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nicolae al Banatului, „după studiile pe care le-aţi făcut, după activitatea pe care aţi depus-o în Biserică, după vrednicia dovedită ca profesor de şcoală teologică, secretar eparhial, vicar administrativ, redactor al unei reviste mitropolitane şi apoi ca Episcop Vicar”, toate însumând vrednicii care au cântărit decesiv în balanţa alegerii ca ierarh al Aradului cu unanimitate de voturi.Răsfoind documentele scrise ale acelor ani şi citind excursul istoric, academic, pe care l-aţi rostit cu prilejul alegerii, dar totodată având vii în minte şi cuvintele pe care le rostiţi an de an, cu diferite prilejuri festive, cum au fost cel rostit la ridicarea în rang a eparhiei sau cele de la Sărbătoarea Naţională a României din acest an, nu putem să nu facem constatarea că sunteţi şi aţi rămas „glasul” care evocă totdeauna emoţionat şi emoţionant aportul deosebit al înaintaşilor, al ierarhilor, clerului şi credincioşilor arădeni în lupta pentru păstrarea fiinţei naţionale, pentru emanciparea românilor şi pentru unitatea lor de neam şi de credinţă. Daţi astfel mărturie în mod constant despre ierarhul ce are conştiinţa apartenenţei la marele trup al ţării şi la sufletul poporului nostru, dovedind că împliniţi făgăduinţa făcută atunci, în 1984, când spuneaţi: „Cugetul îl port spre suişul spiritual a ceea ce reprezintă cu adevărat înălţimea acestui scaun. De la înălţimea lui grăieşte o întreagă istorie a acestui colţ de ţară preaminunat”.Continuând şirul evocărilor legate de evenimentul de acum 25 de ani, am dori să reiterăm aprecieri, predicţii şi doriri ale unor personalităţi care au fost prezente atunci spre a constata astăzi împlinirea sau adeverirea lor în spaţiu şi timp.Astfel, IPS Antonie, Mitropolitul Ardealului spunea profetic: „Preasfinţitul Timotei vine în eparhia Aradului sub semnul parabolei talanţilor şi sunt sigur că toată viaţa lui va fi preocupat să pregătească şi să conducă lucrurile în eparhie în aşa fel încât să audă din partea lui Dumnezeu: „Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine te-am pus, peste multe te voi pune!”.La rândul său, Preasfinţitul Arhiereu Vicar de atunci, Gherasim Hunedoreanul, trăind cu emoţie momentul instalării Înaltpreasfinţiei Voastre, spunea: „Ziua de astăzi se numără printre cele mai glorioase zile din istoria Episcopiei Aradului, fiindcă pe scaunul vlădicesc a urcat un fiu de pe aceste sfinte meleaguri româneşti, unde ortodoxia a fost pavăză şi scut de apărare…”. Preasfinţia Sa evoca apoi anii de studenţie petrecuţi laolaltă şi conchidea profetic: „De acum veţi împodobi catedrala, prin slujbe arhiereşti ce le veţi face la altarul unde aţi primit hirotonia ca diacon…”. Spunea în felul său deschis, simplu, că veţi fi „îngerul păzitor” al Aradului, aşa cum moldovenii săi îl numeau odinioară pe mitropolitul cărturar Veniamin Costachi.În acelaşi registru, episcopul reformat al Oradiei, Laszlo Papp, spre a defini înalta misiune încredinţată noului episcop, folosea cuvintele „străjerul cetăţii”, metaforă cu care Dumnezeu l-a intitulat pe proorocul Ezechiel.În culori sincere, deschise, deosebit de vii şi reale exprimau atunci la adresa Înaltpreasfinţiei Voastre cuvinte memorabile şi episcopul Emilian al Alba Iuliei, episcopul Vasile al Oradiei, rabinul Ernest Neuman de la Timişoara şi alţii. Chipuri care astăzi ne privesc de dincolo de morminte.Şirul evocărilor întronizării Înaltpreasfinţiei Voastre la Arad, ar putea continua desigur, dar îl încheiem, spicuind din cuvintele adresate în numele credincioşilor eparhiei de către Silviu Suciu, membru în Adunarea Eparhială şi jurist la Centrul Eparhial, care spunea: „Vă primim Preasfinţite aşa cum se cuvine! Nu aţi fost şi nu sunteţi un străin pentru noi…Părinţii vă sunt originari din piemontul Şiriei, aşezare identificată cu cea romană care a purtat denumirea de „castrum lucidum” (tabăra de lumină n.n.). Prin origine aţi plecat din tabăra de lumină, prin actul sărbătoresc de astăzi v-aţi întors spre ea!”.Înaltpreasfinţite Părinte Arhiepiscop,Când Înaltpreasfinţitul Mitropolit Nicolae al Banatului v-a condus şi aşezat în tronul arhieresc din catedrala episcopală, în acea duminică de 2 decembrie 1984 – cei mai mulţi dintre noi îşi amintesc momentul -, a spus: „Credincioşii şi clericii eparhiei, cu vrednicia lor, cu conştiinţa lor înaltă, au nevoie de îndrumare, dar şi de dragoste. Să le fiţi păstor, dar mai ales părinte!”.La 25 de ani de la aceste momente noi, cei de astăzi, în numele clerului şi credincioşilor eparhiei, dăm mărturie că ne-aţi fost şi ne sunteţi şi îndrumător şi arhipăstor şi părinte!La jubileul de un sfert de veac de rodnică arhipăstorire Vă dorim ca zilele şi anii Înaltpreasfinţiei Voastre să curgă lin, îmbelşugaţi şi mulţi, ca părinte şi păstor în fruntea Arhiepiscopiei Aradului, pe care aţi înfrumuseţat-o ca pe o mireasă a lui Hristos şi aţi ridicat-o ca nimeni altul, spre înveşnicirea numelui Înaltpreasfinţiei Voastre şi spre slava lui Dumnezeu.Întru mulţi şi fericiţi ani Înaltpreasfinţite Părinte Arhiepiscop Timotei!