Praznicul Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, care încheie şirul marilor sărbători ale anului bisericesc şi este rânduit cu zi de post, a fost, pentru soborul maicilor şi surorilor de la mănăstirea Sfântul Simeon Stâlpnicul, Arad- Gai, cât şi pentru pelerinii care caută această oază de trăire şi spiritualitate ortodoxă, un prilej de sporită mângâiere sufletească, datorat prezenţei Înalt Preasfinţitului Timotei, Arhiepiscop al Aradului.
În fruntea unui sobor de ieromonahi, Înalt Preasfinţia Sa a oficiat Sfânta Liturghie arhierească, în cadrul căreia a rostit un părintesc cuvânt de învăţătură care a evidenţiat valenţe legate de evenimentul trist al tăierii capului Sf. Ioan Botezătorul. În tâlcuirea cuvintelor Mântuitorului din Sfânta Evanghelie de la Marcu(8, 36-37), Evanghelie din care s-a citit şi pericopa zilei, arătând că valoarea sufletului nu poate fi egalată pe lume de nimic, s-a subliniat netemeinicia unui jurământ, care poate duce la încălcarea dreptăţii divine şi umane. În acest cadru a fost scos în evidenţă faptul că virtuţile unei personalităţi puternice ca cea a sfântului Ioan Botezătorul- despre care Însuşi Mântuitorul spune că: ,,Nu s-a ridicat între cei născuţi din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul”(Matei 11,11)- sunt călăuzitoare pe calea adevărului în realizarea înaltelor idealuri umane. Viaţa nu poate fi luată pentru nimic în lume; nici ,, jumătate din regat”(Marcu 6, 23) nu poate echivala cu viaţa unui om, mai ales a unui om de valoare. Viaţa este darul lui Dumnezeu şi nimeni nu are dreptul să-i aducă vreo atingere, a arătat Înalt Preasfinţia Sa.
Mănăstirea Arad-Gai cu hramul ,,Sfântul Simeon Stâlpnicul’ se află în cartierul de nord-vest al municipiului Arad şia fost edificată între anii 1760 şi 1762, de către episcopul Sinesie Jivanovici (1751-1768), ca un ansamblu alcătuit dintr-un conac (reşedinţa pe timp de vară a episcopului), o biserică şi anexe gospodăreşti. Mănăstirea a constituit de-a lungul vremii şi constituie şi astăzi un loc de închinare şi alinare sufletească pentru numeroşii pelerini care îşi îndreaptă paşii spre acest aşezământ monahal. În present acesta este organizat ca mănăstire de maici cu viaţă de obşte.Muzeul mănăstirii cuprinde o valoroasă Colecţia de obiecte de artă bisericească a Arhiepiscopiei Aradului, icoane pe lemn din secolele XVII- XIX, cărţi, manuscrise, veşminte şi alte obiecte de cult, multe cu valoare de patrimoniu.
Între anii1999 şi 2002 a fost construit un nou corp de chili; tot în 2002 s-a pus piatra de temelie pentru o nouă biserică, închinată Maicii Domnului. În 2008, au fost încheiate lucrările de pictură şi a fost sfinţită de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel înconjurat de un ales sobor de ierarhi. În exterior, biserica este împodobită cu 104 mozaicuri. Lăcaşul, înalt de 56 de metri şi lung de 58 de metri, îmbină stilul moldovenesc la acoperiş cu cel brâncovenesc la pridvor.
Mănăstirea Arad-Gai, cu toate realizările ei în timp – biserica veche, biserica din lemn monument istoric, paraclisul de vară, biserica nouă şi clopotniţa -, s-a constituit aici, în municipiul de pe Mureş, drept vatră de spiritualitate ortodoxă care dă mărturie peste vremi despre evlavia credincioşilor din zonă şi despre râvna vieţuitorilor aşezământului monahal pentru această ,,grădină a Maicii Domnului”.