Părintele Caius Cuțaru a fost invitatul ediției a XVII-a din seria de conferințe lunare “Serile duhovnicești de la Catedrala Veche”. Fiind prima întâlnire cu credincioșii de după Paști, conferința de vineri, 28 aprilie, a avut ca temă un subiect în strânsă legătură cu marele Praznic al creștinătății – “Darurile Învierii”. Întâlnirea de vineri a avut, ca și până acum două părți: prezentarea propriu-zisă a temei, urmată de un dialog pe baza întrebărilor puse de credincioși.
Părintele Caius Cuțaru, recent hirotonit ca preot în cadrul Parohiei Arad-Gai, este cadru didactic al Universității de Teologie Ortodoxă “Ilarion V.Felea” din 1998, acum fiind conferențiar universitar doctor, titular al disciplinelor de Istoria și Filosofia Religiilor.
Fiind o temă desoebit de interesantă și foarte vastă, fără a avea pretenția unei abordări exhaustive, părintele Cuțaru a început să prezinte credincioșilor prezenți o enumerare a celor mai importante daruri pe care Învierea Mântuitorului Iisus Hristos le-a adus pentru creștinătate, de la începuturile acesteia și până astăzi. Prezentarea fiecărui dar a fost susținută de citate din Sfânta Scriptură, din cântările și imnurile specifice acestei perioade liturgice, precum și din textele Sfintei Liturghii.
Astfel, Învierea Domnului este o începătură, un început al învierii celor adormiți, așa cum spune și Sfântul Apostol Pavel. Nădejdea noastră în învierea duhurilor celor adormiți se întemeiază pe și de la Învierea Domnului. Un alt dar al Învierii este biruința asupra iadului prin coborârea lui Iisus Hristos, sfărâmarea porților și scoaterea de acolo a tuturor drepților Vechiului Testament. Învierea a însemnat și momentul culminant al plinirii Legii Vechiului Testament și al împlinirii acesteia la un nivel superior, cu harul venit prin Iisus Hristos. De asemenea, Învierea mai înseamnă și deschiderea Raiului, pentru cei muritori. Iisus Hristos ne invită astfel și ne ajută să pășim pe calea către mântuire, lăsându-ne nouă alegerea de a avea Raiul că destinație finală.
Un alt dar al Învierii îl constituie instituirea unor Sfinte Taine: darul din care izvorăsc toate celalte daruri, după cum spunea părintele Teofil Părăianu, este cel al iertării păcatelor. Iisus Hristos suflă duh sfânt asupra Apostolilor și le dă darul iertării păcatelor, deci Sfintele Taine ale Preoției și Spovedaniei, iar apoi și Taina Botezului ,se nasc și se instituie aici, în arătările Domnului către ucenici și Apostoli de după Înviere. Apoi, intelegrea tâlcului Scripturilor s-a dezvăluit tot după Înviere, când Iisus Hristos și-a continuat activitatea învățătorească.
Darul bucuriei mai este amintit de părintele Cuțaru, așa cum spune Sfântul Evanghelist Ioan: “ bucuria Mea să fie în voi și bucuria voastră să fie deplină “. Și noi trebuie să avem această bucurie și trebuie să o transformăm într-o stare permenenta a sufletului. Iisus mai spune mironosițelor și ucenicilor să nu se teamă, să nu aibă frică, indemnând la curaj pe toți cei care cred în El, pentru a-L mărturisi. De asemenea, prin Înviere Iisus oferă creștinilor pacea – ca stare a sufletului, iar aceștia trebuie să devină oameni ai păcii.
Esențial este să știm că aceste daruri ale învierii nu au fost circumscrise doar în vremea Mântuitorului, nu au fost date doar Apostolilor și ucenicilor, ci aceste daruri , prin mijlocirea Duhului Sfânt lucrează în Biserică până astăzi și vor fi lucrătoare până la sfârșitul veacurilor. Creștini trebuie să se cerceteze în ce măsură sunt oameni ai bucuriei, ai păcii, oameni care cer de la Dumnezeu iertarea păcatelor, în ce măsură darurile Învierii sunt prezente și lucrătoare în viata fiecăruia.
Asociația Calea Mântuirii
