Ziua Imnului Naţional a fost marcată, duminică, 29 iulie 2018, la Arad printr-un ceremonial militar şi religios, la care au participat domnul Mihai Fifor, ministrul apărării naționale, doamna Florentina Horgea, prefectul Județului Arad, domnul deputat Dorel Căprar, președintele Comisiei pentru apărare din Camera Deputaților, domnul deputat Adrian Todor, precum și șefii structurilor din Ministerul de Interne și Ministerul Apărării Naționale, precum și ale instituțiilor deconcentrate, cadrele militare în rezervă sau retragere, reprezentanți ai asociațiilor de revoluționari și partidelor politice.
Manifestările dedicate Imnului Naţional al României au debutat duminică dimineața, la ora 9.00, prin oficierea unei slujbe religioase de către ÎPS Părinte Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradului. În alocuţiunea rostită, Înaltpreasfinţia Sa a elogiat prin cuvinte alese imnul național al ţării noastre și importanța lui pentru poporul român.
Programul a continuat cu o scurtă alocuţiune privind simbolistica versurilor imnului naţional al României, susţinută de reprezentantul Muzeului Judeţean Arad.
După intonarea imnului de toți cei prezenți, a urmat un spectacol oferit de fanfara militară: cântece patriotice și nu numai, interpretate de fanfară. Ceremonia a fost încheiată cu defilarea gărzilor din structurile MAI și din Garnizoana Arad.

***

Ziua Imnului Naţional este sărbătorită la 29 iulie, anual, potrivit Legii 99, din 26 mai 1998, pentru proclamarea Zilei Imnului Naţional al României, „se proclamă ziua de 29 iulie Ziua Imnului naţional al României – Deşteaptă-te, române, simbol al unităţii Revoluţiei Române din anul 1848”. La 29 iulie 1848, ,,Deșteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic ,,Un răsunet” de Andrei Mureșanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului ,,Foaie pentru minte, inimă și literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn ,,o adevărată Marsilieză românească”.

Imnul a fost intonat în timpul Războiului de Independență, în Primul Război Mondial și la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în al Doilea Război Mondial. ,,Deșteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul Revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, și în timpul Revoluției din decembrie 1989.

Imediat după Revoluția din decembrie 1989, ,,Deșteaptă-te române!” a fost ales Imn Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991. Conform Constituției României, Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul stat.

Protos. dr. Iustin Popovici