Astăzi vom aborda 2 aspecte de patologie legate de consumul de lapte, frecvent și firesc confundate între ele – intoleranța la lactoză și alergia la proteinele laptelui de vacă.
Toți ne aducem aminte de perioada lactată și albă din primii ani ai copilăriei noastre, de gustul miraculos al laptelui de vacă proaspăt muls, atunci când nu plăteam tributul industrializării și procesării alimentelor și al introducerii conservanților, coloranților, stabilizatorilor, aditivilor, potențiatorilor de arome, când numărul de alergii era redus.
Laptele de vacă era principalul aliment al sugarilor nealăptați, în a cărui compoziție glucidul sau zaharul princeps a rămas lactoza. Cele mai importante proteine ale laptelui de vacă sunt: cazeina, beta-lactoglobulina și alfa-lactalbumina, care își păstrează potențialul alergenic și după fierbere, procesare la temperatură foarte înaltă sau pasteurizare.
Lactoza, dar și proteinele laptelui de vacă se găsesc și în formulele de lapte praf.
Intoleranța la lactoză semnifică lipsa unei enzime numită lactază, care intervine în scindarea lactozei în glucoză și galactoză. Nu implică acțiunea sistemului imun.
Cauzele deficitului de lactază sunt:
1.Congenitală – absența enzimei la naștere
2.Primară – diminuarea predeterminată genetic a activității la o anumită vârstă
3.Secundară – apare după infecții digestive cu Rotavirus, bacterii, parazitoze, intoleranță la gluten..etc. Vă mai aduceți aminte despre modul în care virusul distruge flora intestinală și celulele mature din intestin… copilul meu are diaree…
Absența sau nivelul scăzut al enzimei au drept consecință directă eșecul digerării lactozei, care, fiind neabsorbită, atrage apa în interiorul intestinului. De asemenea, sub acțiunea florei intestinale, se produce conversia lactozei în acid lactic. Rezultatul? Eliminarea de scaune apoase, frecvente, acide, emisie de gaze, abdomen destins de volum, dureri abdominale… acestea fiind și principalele manifestări clinice.
Tratamentul constă în:
•administrarea la sugari de formule de lapte praf fără lactoză sau cu un conținut scăzut de dizaharid… le denumim delactozate sau hipolactozate.
•deprivarea de alimentele care conțin lactoză… pentru copiii mai mari.
Alimentele care conțin lactoza sunt numeroase: orice lapte de origine animală si derivatele lactate, lucru care este logic… dar citiți câte din preparatele agreate de copii conțin lactoză….mezeluri preambalate, supe la plic si sosuri, făina și produsele de patiserie- prajituri, torturi, înghețata, ciocolata, cerealele pentru micul dejun, clătitele, îndulcitorii… dar și pentru iubitorii de fast-food, ketchup, muștar, maioneza… de aceea regimul fără lactoză este un calvar pentru copiii mai mari, fiindu-le interzise toate bunătățile din „paradisul culinar”.
De asemenea, vă sugerez să verificați etichetele compoziției produselor pentru că lactoza se poate ascunde sub anumite denumiri- lactoser, zer, unt, lapte. E bine de știut că acidul lactic, lactatul de sodiu, untul de cacao nu conțin lactoză.
Unele medicamente au o cantitate mică de lactoză, deci, înainte de a-i administra copilului un tratament nou, cereți sfatul medicului prescriptor.
O alimentație de lungă durată fără lactoză poate antrena un deficit nutrițional, de multe ori fiind necesară introducerea unor substituente de enzimă -lactaza-sub formă de picături, prafuri sau tablete, care ameliorează digestia. Există astăzi o multitudine de astfel de preparate- Colief, Lactaid, Lactase, etc.
Din fericire, majoritatea copiilor prezintă forma secundară de intoleranță la lactoză…care se remite după o perioadă de timp… așa că privațiunile alimentare sunt temporare…cu reintroducerea treptată a laptelui și produselor în dieta copilului.
Pe de altă parte, Alergia la proteinele din laptele de vacă (APLV) afectează aproximativ 2-3 până la 6 % dintre sugari și este cea mai frecventă alergie alimentară la vârsta mică.
Proteinele laptelui de vacă sunt recunoscute ca străine și periculoase de către sistemul de apărare al organismului ceea ce inițiază un răspuns imun, cu producerea de anticorpi. Întâlnirea anticorpilor cu proteinele laptelui de vacă declanșează eliberarea unor substanțe mediatori din care cea mai cunoscută este histamina…, responsabile de manifestările bolii. Vă mai aduceți aminte de urticaria acută la copil?
În funcție de perioada care trece de la ingerarea laptelui și până la apariția primelor simptome, s-au identificat 2 tipuri majore de reacții:
•Imediate- care apar din primele minute până la 3 ore de la ingestie, fiind mediate de anticorpii alergiei- Imunoglobulinele E
•Întârziate- care se declanșează mai tardiv, la peste 2 ore până la 7 zile, prin sistemul imun celular, simptomatologia fiind de multe ori greu de legat de alimentul incriminat.
Manifestările imediate implică:
•La nivel tegumentar- urticarie acută, angioedem
•La nivelul ochilor- prurit, lăcrimare
•La nivel respirator- respirație șuierătoare, tuse, strănut, rinoreee
•La nivelul aparatului digestiv- vărsături, greață, diaree, dureri abdominale
•Șoc anafilactic…în rare cazuri… vă mai aduceți aminte de șocul anafilactic la copil?
Manifestările tardive sunt reprezentate:
•La nivel tegumentar- de eczemă, dermatită atopică, eritem de scutec
•La nivel respirator- wheezing recurent, tuse rebelă la terapie, rinită alergică
•La nivelul aparatului digestiv- reflux gastroesofagian, vărsături alimentare, scaune diareice cu mucus sau striuri sangvinolente, scaune verzui, abdomen destins de volum, meteorizat, colici abdominale. Constipația reprezintă în ultimii ani un simptom frecvent la copiii cu APLV.
•Anemie asociată
•Scădere în greutate
La indicația medicului specialist alergolog se pot efectua anumite teste:
•Eozinofilele din sânge- titrul normal nu exclude alergia
•Imunoglobulinele E specifice la proteinele laptelui de vacă – creșterea lor identifică sensibilizarea la antigen, nu alergia
•Imunoglobulinele G specifice la proteinele laptelui de vacă… discutabile, neacceptate de școlile de alergologie- legate de formele întârziate de alergie
•Skin Prick Test (Teste prin înțepătură)- determină sensibilizarea, nu alergia
•Testele patch- prin aplicare directă pe tegument a alergenilor și menținerea timp de 48-72 de ore- utile în formele întârziate
•Testul de provocare orală- care este testul definitoriu în diagnosticul APLV de tip imediat. După 4 săptămâni de excludere a laptelui de vacă și derivaților, se introduc progresiv mici cantități de lapte, sub supraveghere medicală…reapariția simptomelor după reintroducerea laptelui confirmă diagnosticul de APLV.
Tratament
•Dacă sugarul este alimentat natural, dieta de excludere se aplică mamei care va evita laptele și derivatele sale. Unii autori contraindică și oul, peștele.
•Sugarul alimentat artificial va primi formule extensiv hidrolizate sau elementale cu aminoacizi (așa numitele cărămizi ale proteinelor) nu se acceptă formule HA sau hipoalergice
•Laptele de soia se poate administra numai după vârsta de 6 luni, dar poate fi asociat cu reacții încrucișate.
•Laptele vegetal de tip migdale, orez, cocos se vor da peste 1 an.
•Nu se va înlocui laptele de vacă cu cel de capră sau oaie… datorită similitudinii structurale și a reacțiilor încrucișate posibile.
•Se pot administra preparate de calciu și vitamina D, ultima cu efect protector recunoscut în infecții și alergii.
• Introducerea probioticelor de tip Lactobacillus Rhamnosus de la naștere și pâna la 6 luni- cu rol atenuant al dermatitei atopice la sugar.
•După 6 luni de excludere, sau după scăderea titrului IgE la proteinele laptelui de vacă se poate decide efectuarea unui nou test de provocare orală cu lapte de vacă sub strictă supraveghere.
•Pentru copiii peste 2 ani se recomandă o dietă de eliminare a laptelui și produselor lactate (iaurt, unt, brânzeturi, înghețată, smântână). Trebuie evitate alimentele în a căror compoziție intră următoarele ingrediente: lapte praf, zer, cazeină, hidrolizat de cazeină, proteine din lapte de soia, lactalbumină, lactoferină.
Mesaje pentru părinți
•Un copil intolerant la lapte prezintă un deficit de enzimă numită lactaza,..nu are nici o legatură cu alergia sau imunitatea, simptomele sunt predominant digestive, iar tratamentul constă în excluderea lactozei din alimentație, cu introducerea unor formule speciale de lapte praf- delactozate sau hipolactozate.
•Regimul fără lactoză este greu tolerat, mai ales pe perioade îndelungate, ceea ce impune folosirea unor suplimente de lactază pentru digestia adecvată a acestui dizaharid.
•Alergia la proteinele laptelui de vacă vizează un substrat imunologic imediat sau întârziat. tabloul clinic fiind complex, cu manifestări cutanate, respiratorii și digestive, a căror ameliorare se produce prin excluderea proteinelor din lapte.
•APLV apare și la copilul alăptat, dacă mama consumă lapte sau preparate din lapte.
•Dieta din APLV vizează formule de lapte praf speciale care conțin proteine scindate, extensiv hidrolizate sau aminoacizi.
•Confirmarea diagnosticului, atât de intoleranță la lactoză cât și de APLV se face de către specialistul pediatru, gastroenterolog sau alergolog.
•Formulele de lapte necesare sau dieta de excludere pentru ambele entități vor fi analizate cu atenție de către medicul curant și particularizate în funcție de preferințele copilului..
•Verificați cu atenție etichetele produselor alimentare, pentru identificarea unor surse ascunse de lapte, mai ales dacă regimul de excludere nu dă rezultate…
Vă doresc o săptămână în care să aveți grijă unii de alții sub Dragostea și Lumina Lui! Doamne ajută!
Dr. Simona Dumitra