Dormim aproximativ 210240 ore sau 8760 zile complete sau 24 de ani, de aceea această perioadă specială, care ne aparține în exclusivitate, sursă de energie și reconectare, este o terra incognita din multe puncte de vedere – social, antropologic, medical, filozofic, spiritual, etc.

Ce se întâmplă cu organismul nostru în această stare specială, pentru care ni s-a dăruit o treime din viață? E o periodă de regenerare, de latență, de sublimare, de resetare, de consolidare sau de reconectare cu Sursa de Acasă?
Deși neglijată de medicina alopată, perioada somnului revine în interesul medicilor prin numeroase articole, studii, reviste de specialitate, cu dezvoltarea unei ramuri numită somnologie.
Copilul prezintă multe particularități de calitate și cantitate ale somnului, în primii 2 ani însumând 9800 versus 8000 ore somn/veghe, în timp ce preșcolarii dorm jumătate din zi, necesarul somnului nocturn descrește cu vârsta, ajungând la adolescenți la 8-10 ore.
Cât trebuie să doarmă copilul meu? Copilul meu are somn agitat, se foiește, vorbește în somn, scrâșnește din dinți, adoarme greu, nu vrea să meargă la culcare, se trezește noaptea, sforăie, etc, sunt probleme frecvente pe care mămicile le ridică în cadrul unei consultații.
Această temă e abordată cu precădere în primii 6-7 ani, problematica somnului fiind neglijată la vârstă mai mare, când copilul de obicei doarme singur și nu mai este controlat de părinte în timpul nopții.
Majoritatea tratatelor de pediatrie evită acest subiect sau îl interpretează superficial în contextul unei patologii asociate, pe un număr redus de pagini, raportul fiind de 9 pagini /4000 pagini dedicate medicinii somnului.

• Ce este somnul?
• Ce modificări se produc în organismul nostru?
• Care este durata normală a somnului pe categorii de vârste?
• Care sunt circumstanțele care afectează calitatea somnului?
• Care sunt semnele îngrijorătoare care necesită îndrumare specializată?
• Care este patologia legată de scăderea calității somnului?

Somnul este cea mai importantă activitate a creierului în primele luni, cu rol esențial în creșterea și dezvoltarea plenară fizică și psihică a copilului.
Procesele fiziologice ale organismului uman se desfășoară cu o anumită ciclicitate sau cadență, numită ritm circadian- ritm zi-noapte, somn-veghe.
Fiecare proces are un timp al său sau timing, organele deținând ceasuri biologice proprii. Echilibrul corpului uman și menținerea stării de sănătate depind de dirijarea simfoniei și integrării ritmurilor proprii ale organelor.
Există un:

• Ceas biologic lider sau Master cu localizare în creier- hipotalamus- nucleul suprachiasmatic, care integrează impulsurile primite din periferie.
• Ceasuri biologice periferice care coordonează diferite activități și sinteze de hormoni.
  Somnul are două stări, care funcționează alternativ:
• Somnul fără vise, denumit științific somnul fără mișcări oculare rapide (NREM)
• Somnul cu vise sau somnul cu mișcări oculare rapide (REM) corelat cu stabilizarea și creșterea performanței unor procese cerebrale importante- memoria, neuroplasticitatea și neuroprotecția.
  Deprivarea de somn produce datorii cuantificabile în zile de nesomn sau nedormite.
  Dacă aceste datorii nu sunt plătite prin recuperare și amortizate de odihnă, copilul va prezenta semne clinice sugestive- somnolență excesivă pe timpul zilei, cu scurte ațipiri, neobservabile anturajului, insesizabile prin scurtimea lor, dar care vor altera performanțele cognitive.
  Tulburările de somn sunt:
• Cantitative prin deficit sau exces
• Calitative prin treziri frecvente care fracționează desfășurarea procesului fiziologic
• Disociative sau discordante între ritmul somn-veghe și ritmul social impus- schimbarea ritmului circadian prin sacrificarea nopților pentru studiu sau petreceri și somn compensatoriu ziua.
  Odihna insuficientă se traduce prin:
• Somnolență excesivă pe parcursul zilei
• Scăderea vigilenței în timpul zilei.
  Copilul este somnoros, cască mult, este mai morocănos, foarte ușor itritabil, labil emotional, trece rapid de la stare de euforie la tristețe, depresiv, somatizează- acuză dureri de cap, de mușchi. Apar tulburări de atenție, concentrare, memorie, inconsecvență în luarea deciziilor, eschivare în soluționarea problemelor, tulburări de comportament, adormiri în timpul zilei, chiar la orele de clasă, somn excesiv la sfârșit de săptămână, scăderea performanței școlare, absenteism școlar.
  Somnul insuficient la sugar se manifestă prin somnolență, agitație, plâns, mișcări de frecare ale ochilor, de atingere a urechilor, căderea pleopelor, de scădere a atenției și interesului, refuz alimentar.
  Ora ideală de culcare este, pentru copilul până la 12 ani de la 19:30-20:30.
  În cazul copiilor de până la 5 ani, care mai prezintă somnul de după-amiază, intervalul de culcare nu trebuie să depășească ora 15, iar trezirea 17, pentru a nu interfera cu somnul nocturn.
  Din punct de vedere al orelor de somn, ele sunt maxime în perioada de nou născut și sugar, descrescând cu vârsta:
• În primele 28 zile de viață acoperă 10-19 ore
• În perioada de sugar este de 12-16 ore
• Între 1-2 ani necesită 11-14 ore- include și somnul de după-amiază
• Între 3-5 ani este de 10-13 ani
• Între 6-12 ani presupune 9-12 ore, fiind din această perioadă doar nocturn
• Între 13-18 ani trebuie să acopere un interval de 8-10 ore.
  Aceste limite nu sunt rigide, variind de la un copil la altul, există o predispoziție genetică de a adormi mai târziu și de a se trezi mai devreme dimineața.
  Anumite condiții medicale asociate vulnerabilizează calitatea și cantitatea somnului- boli cronice pulmonare-(astmul), cardiace, artropatii, distrofii musculare, tratamentul cu medicație antiepileptică, sedative, patologia psihiatrică, etc.
  Nu numai perioada somnului se modifică cu vârsta, dar și calitatea lui și procentul somnului cu vise.
  Dacă la nou născut, somnul cu vise reprezintă jumătate din perioada somnului, la adolescent și adultul tânăr ajunge la 25-30%.
  Alternanța somn-veghe durează la nou născut 50 de minute, iar la școlar 90-120 minute. La sfârșitul unui ciclu se pot produce treziri. De aceea, un nou născut este mai expus la treziri repetate, față de școlar sau adolescent care prezintă un număr de treziri nocturne redus.
  În adolescență se înregistrează o alterare a ritmului circadian prin întârzierea adormirii (nopți dedicate studiului, petrecerilor, rețelelor de socializare, dispozitivelor electronice, jocurilor pe calculator, navigării pe Internet) sau impunerea unei treziri matinale (majoritatea orelor de clasă încep la 8:00, ceea ce presupune o trezire dimineața devreme).
  Important de reținut!
• Un copil nu poate să evalueze cu precizie gradul de oboseală, insistând să nu meargă la culcare, chiar în condițiile unui somn de 4 ore pe noapte.
• Un somn agitat poate exprima și debutul unei patologii la sugar- reflux gastroesofagian, erupție dentară, alergii, otită, excluderea acestor condiții necesitând un consult medical complet.

Sfaturi pentru părinți

• Stabiliți un ritual al adormirii pentru copiii mai mici- o poezie, o rugăciune, un cântec, o poveste, o recapitulare a zilei sunt utile.
• Creați un cadru prietenos pentru adormire- camera cu temperatură optimă- 18-21 grade Celsius, umiditate 40-70%, zgomote reduse, luminozitate redusă, draperii sau perdele trase, lampă de veghe, fără televizor, fără calculator sau celular.
• Nu vă bazați când copii spun că nu le este somn- nu pot aprecia propria lor stare de oboseală.
• Nu trimiteți la culcare un copil flămând- câțiva biscuiți făcuți în casă, cu 30 de minute sau 1 oră înainte de somn sunt cea mai bună soluție.
• Evitați produsele cu cafeină cu 3-4 ore înainte de somn- ceai, băuturi carbogazoase, ciocolată.
• O oră în aer liber și exercițiul fizic sunt cele mai bune terapii în insomnie.
• Se acceptă o diferență de adormire – trezire matinală de doar 1-2 ore între perioadele cu școală versus cele fără școală.
• Dacă somnul copilului este modificat întocmiți un jurnal care să urmărească mai mulți parametri- durata somnului, ora de adormire și trezire, numărul trezirilor nocturne, somnul de după-amiază, calitatea somnului, factorii perturbatori, perioada petrecută în fața calculatorului, televizorului sau laptopului.

Dr. Simona Dumitra